1 C uvintele regelui Lemuel – oracolul pe care l-a învăţat de la mama lui:

Palabras del rey Lemuel, oráculo que le enseñó su madre.

2 F iule, ce să-ţi spun ? Fiul meu, ce să-ţi spun ? Ce să-ţi spun, fiul jurămintelor mele?

¿Qué, hijo mío? ¿Y qué, hijo de mis entrañas ? ¿Y qué, hijo de mis votos ?

3 N u-ţi da femeilor puterea ta şi nici căile tale celor ce distrug regii!

No des tu vigor a las mujeres, Ni tus caminos a lo que destruye a los reyes.

4 N u se cuvine regilor, Lemuele, nu se cuvine regilor să bea vin, nici conducătorilor să dorească băuturi tari,

No es para los reyes, oh Lemuel, No es para los reyes beber vino, Ni para los gobernantes desear bebida fuerte;

5 c a nu cumva, bând, să uite Legea şi să încalce drepturile tuturor celor asupriţi.

No sea que beban y olviden lo que se ha decretado, Y perviertan los derechos de todos los afligidos.

6 D aţi băuturi tari celui ce piere şi vin celui ce are viaţa amară,

Denle bebida fuerte al que está pereciendo, Y vino a los amargados de alma.

7 c a să bea, să-şi uite sărăcia şi să nu-şi mai aducă aminte de necazul lui!

Que beba y se olvide de su pobreza, Y no recuerde más su aflicción.

8 D eschide-ţi gura pentru cel mut, pentru drepturile tuturor celor nenorociţi!

Abre tu boca por los mudos, Por los derechos de todos los desdichados.

9 D eschide-ţi gura şi judecă corect; apără drepturile celui asuprit şi nevoiaş! Epilog: Femeia cinstită

Abre tu boca, juzga con justicia, Y defiende los derechos del afligido y del necesitado. Elogio de la Mujer Hacendosa

10 F emeia cinstită! Cine o poate găsi? Ea este mult mai valoroasă decât mărgăritarele.

Mujer hacendosa, ¿quién la hallará? Su valor supera en mucho al de las joyas.

11 I nima soţului ei se încrede în ea şi nu-i va lipsi nimic de valoare.

En ella confía el corazón de su marido, Y no carecerá de ganancias.

12 E a îi face bine, nu rău, în toate zilele vieţii ei.

Ella le trae bien y no mal Todos los días de su vida.

13 E a caută lână şi fuior şi lucrează cu plăcere cu înseşi mâinile ei.

Busca lana y lino, Y con agrado trabaja con sus manos.

14 E a este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce hrana.

Es como las naves de mercader, Trae su alimento de lejos.

15 E a se scoală când este încă întuneric, dă hrană familiei sale şi ceea ce este rânduit – slujnicelor sale.

También se levanta cuando aún es de noche, Y da alimento a los de su casa Y tarea a sus doncellas.

16 E a se gândeşte la un teren şi îl cumpără; din venitul câştigat plantează o vie.

Evalúa un campo y lo compra; Con sus ganancias planta una viña.

17 E a se încinge cu putere şi îşi întăreşte braţele.

Ella se ciñe de fuerza Y fortalece sus brazos.

18 E a simte că negoţul îi merge bine şi candela ei nu se stinge noaptea.

Nota que su ganancia es buena, No se apaga de noche su lámpara.

19 S altă furca de tors cu mâna şi prinde fusul cu degetele ei.

Extiende sus manos a la rueca, Y sus manos toman el huso.

20 E a îşi deschide braţele pentru cel sărac şi îşi întinde mâinile către cel nevoiaş.

Extiende su mano al pobre, Y alarga sus manos al necesitado.

21 C ând ninge, ea nu se teme pentru familia ei, pentru că toată familia ei este îmbrăcată în stacojiu.

No tiene temor de la nieve por los de su casa, Porque todos los de su casa llevan ropa escarlata.

22 E a îşi face cuverturi; are haine de in subţire şi purpură.

Se hace mantos para sí; Su ropa es de lino fino y de púrpura.

23 S oţul ei este respectat la porţile cetăţii, când stă printre bătrânii ţării.

Su marido es conocido en las puertas de la ciudad, Cuando se sienta con los ancianos de la tierra.

24 E a face haine de lână, apoi le vinde şi dă cingători negustorilor.

Hace telas de lino y las vende, Y provee cinturones a los mercaderes.

25 S e îmbracă în putere şi demnitate şi râde de ziua de mâine.

Fuerza y dignidad son su vestidura, Y sonríe al futuro.

26 V orbeşte cu înţelepciune şi învăţături plăcute sunt pe limba ei.

Abre su boca con sabiduría, Y hay enseñanza de bondad en su lengua.

27 E a veghează asupra căilor familiei sale şi nu mănâncă pâinea lenevirii.

Ella vigila la marcha de su casa, Y no come el pan de la ociosidad.

28 F iii ei se ridică în picioare şi o numesc binecuvântată, cum, de altfel, şi soţul ei o laudă:

Sus hijos se levantan y la llaman bienaventurada, También su marido, y la alaba diciendo:

29 „ Multe femei fac lucruri nobile, dar tu le întreci pe toate!“

“Muchas mujeres han obrado con nobleza, Pero tú las superas a todas.”

30 F armecul este înşelător şi frumuseţea este trecătoare, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.

Engañosa es la gracia y vana la belleza, Pero la mujer que teme al Señor, ésa será alabada.

31 A preciaţi-o pentru rodul muncii ei şi faptele ei s-o laude la porţile cetăţii!

Denle el fruto de sus manos, Y que sus obras la alaben en las puertas de la ciudad.