1 I sraeliţii juraseră la Miţpa: „Nici unul din noi să nu-şi dea fata de soţie beniamiţilor!“
Los hombres de Israel habían jurado en Mizpa y dijeron: “Ninguno de nosotros dará su hija por mujer a los de Benjamín.”
2 D upă toate acestea, poporul s-a dus la Betel şi a rămas acolo, în prezenţa Domnului, până seara. Şi-au ridicat glasul, s-au jelit
Entonces el pueblo vino a Betel (Casa de Dios), y permaneció allí delante de Dios hasta la noche. Y alzaron sus voces y lloraron amargamente.
3 ş i au zis: „ Doamne, Dumnezeul lui Israel, de ce s-a întâmplat aşa ceva în Israel? Să lipsească astăzi o seminţie întreagă din Israel?“
“¿Por qué, oh Señor, Dios de Israel,” dijeron, “ha sucedido esto en Israel, que falte hoy una tribu en Israel?”
4 A doua zi poporul s-a sculat devreme, a zidit acolo un altar şi a adus arderi de tot şi jertfe de pace.
Y al día siguiente el pueblo se levantó temprano, y edificaron allí un altar y ofrecieron holocaustos y ofrendas de paz.
5 A poi israeliţii au zis: „Care dintre seminţiile lui Israel nu a venit la adunare, înaintea Domnului ?“ Făcuseră un jurământ ferm ca oricine nu va veni înaintea Domnului la Miţpa, să fie pedepsit cu moartea.
Después los Israelitas dijeron: “¿Quién de entre todas las tribus de Israel no subió a la asamblea del Señor ?” Porque habían hecho gran juramento en cuanto a todo aquél que no subiera al Señor en Mizpa, diciendo: “Ciertamente se le dará muerte.”
6 I sraeliţilor le părea rău de cei din poporul lor şi ziceau: „Astăzi a fost nimicită o seminţie din Israel!
Los Israelitas se entristecieron por su hermano Benjamín, y dijeron: “Hoy ha sido cortada una tribu de Israel.
7 C e să facem pentru aceia care au rămas fără soţii, fiindcă am jurat pe Domnul că nu le vom da de soţii pe fetele noastre?“
¿Qué haremos para conseguir mujeres para los que han quedado, ya que hemos jurado por el Señor no darles ninguna de nuestras hijas en matrimonio ?”
8 A poi au zis: „Este vreuna dintre seminţiile lui Israel care nu a venit înaintea Domnului, la Miţpa?“ Li s-a spus că în tabără, la adunare, nu venise nici un bărbat din Iabeşul Ghiladului.
Entonces dijeron: “¿Cuál de las tribus de Israel no subió al Señor en Mizpa?” Y sucedió que ninguno de Jabes Galaad había venido al campamento, a la asamblea.
9 A u adunat poporul şi iată că acolo nu era nici un bărbat dintre locuitorii Iabeşului din Ghilad.
Porque cuando contaron al pueblo, ninguno de los habitantes de Jabes Galaad estaba allí.
10 A tunci adunarea a trimis împotriva lor douăsprezece mii de războinici, poruncindu-le: „Duceţi-vă şi treceţi prin ascuţişul sabiei pe locuitorii din Iabeşul Ghiladului, cu tot cu femei şi copii!
La congregación envió a 12, 000 de los hombres de guerra (valientes guerreros) allá, y les mandaron diciendo: “Vayan y hieran a los habitantes de Jabes Galaad a filo de espada, con las mujeres y los niños.
11 I ată ce trebuie să faceţi: să nimiciţi toţi bărbaţii şi toate femeile care nu sunt fecioare!“
Esto es lo que harán: destruirán a todo hombre y a toda mujer que se haya acostado con varón.”
12 A u găsit printre locuitorii din Iabeşul Ghiladului patru sute de fete fecioare şi le-au adus în tabără la Şilo, în ţara Canaan.
Y hallaron entre los habitantes de Jabes Galaad a 400 vírgenes que no se habían acostado con varón. Y las llevaron al campamento en Silo, que está en la tierra de Canaán.
13 T oată adunarea a trimis soli ca să le vorbească beniamiţilor care se aflau la stânca Rimon şi să le vestească pacea.
Toda la congregación envió palabra, y hablaron a los Benjamitas que estaban en la peña de Rimón, y les hablaron de paz.
14 Î n acea vreme, beniamiţii s-au întors şi li s-au dat de soţii dintre acelea care au fost lăsate în viaţă – dintre femeile din Iabeşul Ghiladului. Totuşi nu erau destule pentru ei.
Volvieron entonces los Benjamitas, y les dieron las mujeres que habían guardado vivas de entre las mujeres de Jabes Galaad. Pero no había suficientes para todos.
15 P oporului îi părea rău de Beniamin, căci Domnul făcuse o ruptură în seminţiile lui Israel.
Y el pueblo tuvo tristeza por Benjamín, porque el Señor había abierto una brecha en las tribus de Israel.
16 A tunci cei din sfatul bătrânilor adunării au zis: „Ce să facem cu cei care au rămas fără soţii, căci beniamitele au fost nimicite?“
Entonces los ancianos de la congregación dijeron: “¿Qué haremos para conseguir mujeres para los que quedan, ya que las mujeres de Benjamín fueron destruidas?”
17 A u mai zis: „Supravieţuitorii lui Beniamin trebuie să aibă urmaşi, ca să nu fie ştearsă o seminţie din Israel!
Y dijeron: “ Debe haber herencia para los Benjamitas que han escapado, para que no sea exterminada una tribu de Israel.
18 D ar noi nu putem să le dăm de soţii pe fiicele noastre, căci toţi israeliţii au jurat spunând: «Blestemat este cel ce va da vreo femeie lui Beniamin!»“
Pero nosotros no le podemos dar mujeres de nuestras hijas.” Porque los Israelitas habían jurado: “Maldito el que dé mujer a los de Benjamín.”
19 D upă aceea au zis: „În fiecare an este o sărbătoare a Domnului la Şilo, la nord de Betel, în partea de răsărit a drumului care duce de la Betel la Şehem şi la sud de Lebona!“
Y dijeron: “Cada año hay una fiesta del Señor en Silo, que está al norte de Betel (Casa de Dios), al lado oriental del camino que sube de Betel a Siquem, y al sur de Lebona.”
20 A poi le-au poruncit beniamiţilor şi le-au zis: „Duceţi-vă şi staţi la pândă în vii!
Y dieron esta orden a los Benjamitas: “Vayan, y embósquense en las viñas,
21 U rmăriţi ce se întâmplă şi când le veţi vedea pe fetele din Şilo că vor ieşi să danseze, să ieşiţi din vii şi să vă răpiţi fiecare câte o soţie dintre fetele din Şilo. Apoi să vă duceţi în teritoriul lui Beniamin.
y velen. Cuando las hijas de Silo salgan a tomar parte en las danzas, entonces ustedes saldrán de las viñas y cada uno tomará una mujer de las hijas de Silo, y vuelvan a la tierra de Benjamín.
22 D acă părinţii sau fraţii lor vor veni să se plângă la noi, le vom spune: «Daţi-ni-le nouă, căci în luptă n-am reuşit să luăm pradă câte o femeie pentru fiecare om. Dacă ni le daţi acum, nu veţi fi vinovaţi de încălcarea jurământului!»“
Y cuando sus padres o sus hermanos vengan a quejarse a nosotros, les diremos: ‘Dénnoslas voluntariamente, porque no pudimos tomar en batalla una mujer para cada hombre de Benjamín. Tampoco ustedes se las dieron, pues entonces serían culpables.’”
23 B eniamiţii au făcut întocmai: şi-au luat soţii după numărul lor dintre dansatoarele pe care le-au răpit. Apoi au plecat şi s-au întors la moştenirea lor; au zidit din nou cetăţi şi au locuit în ele.
Así lo hicieron los Benjamitas, y tomaron mujeres conforme a su número de entre las que danzaban, de las que se apoderaron. Entonces se fueron y volvieron a su heredad, reedificaron las ciudades y habitaron en ellas.
24 T ot atunci, israeliţii au plecat de acolo, fiecare la seminţia şi la clanul lui. Şi astfel, fiecare om s-a dus la proprietatea lui.
Los Israelitas se fueron entonces de allí, cada uno a su tribu y a su familia. Cada uno de ellos salió de allí para su heredad.
25 Î n zilele acelea nu era rege în Israel şi fiecare făcea ce i se părea că este drept.
En esos días no había rey en Israel; cada uno hacía lo que le parecía bien ante sus propios ojos.