1 D arius a găsit cu cale să numească peste împărăţia sa o sută douăzeci de satrapi, care să fie răspândiţi în toată împărăţia,

Le pareció bien a Darío constituir sobre el reino 120 sátrapas que gobernaran en todo el reino,

2 i ar peste ei a pus trei supraveghetori, între care era şi Daniel. Satrapii erau datori să le dea socoteală acestor trei, astfel încât împăratul să nu sufere vreo pagubă.

y sobre ellos, tres funcionarios (uno de los cuales era Daniel ) a quienes estos sátrapas rindieran cuenta, para que el rey no fuera perjudicado.

3 D aniel însă era mai distins decât toţi supraveghetorii şi satrapii, deoarece în el era un duh deosebit, iar împăratul se gândea să-i dea autoritate peste toată împărăţia.

Pero este mismo Daniel sobresalía entre los funcionarios y sátrapas porque había en él un espíritu extraordinario, de modo que el rey pensó ponerlo sobre todo el reino.

4 A tunci supraveghetorii şi satrapii au plănuit să găsească o pricină împotriva lui Daniel în privinţa treburilor împărăţiei, dar nu au putut să găsească nici o pricină şi nici o greşeală, deoarece era om de încredere şi nu se putea găsi în el vreo neglijenţă sau vreo greşeală.

Entonces los funcionarios y sátrapas buscaron un motivo para acusar a Daniel con respecto a los asuntos del reino. Pero no pudieron encontrar ningún motivo de acusación ni evidencia alguna de corrupción, por cuanto él era fiel, y ninguna negligencia ni corrupción podía hallarse en él.

5 O amenii aceia au zis: „Nu găsim în acest Daniel nici o pricină, numai dacă nu am găsi ceva în privinţa Legii Dumnezeului său!“

Entonces estos hombres dijeron: “No encontraremos ningún motivo de acusación contra este Daniel a menos que encontremos algo contra él en relación con la ley de su Dios.”

6 A tunci supraveghetorii şi satrapii aceştia s-au dus cu mare zarvă la împărat şi i-au vorbit astfel: „Să trăieşti veşnic, împărate Darius!

Estos funcionarios y sátrapas, de común acuerdo, fueron entonces al rey y le dijeron así: “¡Rey Darío, viva para siempre!

7 T oţi supraveghetorii împărăţiei, demnitarii, satrapii, sfetnicii şi guvernatorii au căzut de acord să se dea un decret împărătesc, întărit printr-o interdicţie, ca oricine se va ruga, în următoarele treizeci de zile, altui zeu sau altui om decât ţie, împărate, să fie aruncat în groapa cu lei.

Todos los funcionarios del reino, prefectos, sátrapas, altos oficiales y gobernadores, han acordado que el rey promulgue un edicto y ponga en vigor el mandato de que cualquiera que en el término de treinta días haga petición a cualquier dios u hombre fuera de usted, oh rey, sea echado en el foso de los leones.

8 A cum, împărate, întăreşte interdicţia şi semnează decretul pentru ca nimeni să nu-l poată schimba, după legea mezilor şi perşilor, care, odată ce a fost dată, nu mai poate fi anulată.“

Ahora pues, oh rey, promulgue el mandato y firme el documento para que no sea modificado, conforme a la ley de los Medos y Persas, que no puede ser revocada.”

9 Î n urma celor spuse, împăratul Darius a semnat decretul şi interdicţia.

Por tanto, el rey Darío firmó el documento, esto es, el mandato.

10 D eşi ştia că s-a semnat decretul, Daniel continua să meargă în casa lui, care avea ferestrele de sus deschise înspre Ierusalim şi, de trei ori pe zi, se punea pe genunchi, se ruga şi Îl lăuda pe Dumnezeul său, aşa cum făcuse şi mai înainte.

Cuando Daniel supo que había sido firmado el documento, entró en su casa (en su aposento superior tenía ventanas abiertas en dirección a Jerusalén ), y como solía hacerlo antes, continuó arrodillándose tres veces al día, orando y dando gracias delante de su Dios.

11 A tunci oamenii aceia au dat năvală în casă şi l-au găsit pe Daniel rugându-se şi cerând milă de la Dumnezeul său.

Entonces estos hombres, de común acuerdo, fueron y encontraron a Daniel orando y suplicando delante de su Dios;

12 A poi s-au înfăţişat înaintea împăratului şi i-au amintit de interdicţia împărătească: – Oare nu ai semnat o interdicţie potrivit căreia, în următoarele treizeci de zile, oricine se roagă altui zeu sau altui om în afară de tine să fie aruncat în groapa cu lei? Împăratul a răspuns: – Lucrul acesta este adevărat, după legea mezilor şi a perşilor, care odată ce a fost dată, nu mai poate fi anulată.

por lo cual se presentaron ante el rey y le hablaron tocante al mandato real: “¿No firmó usted un mandato que cualquier hombre que en el término de treinta días hiciera petición a cualquier dios u hombre fuera de usted, oh rey, fuera echado en el foso de los leones?” “La orden es cierta, conforme a la ley de los Medos y Persas, que no puede ser revocada,” respondió el rey.

13 E i i-au mai zis împăratului: – Daniel, unul dintre exilaţii lui Iuda, nu ţine seama deloc la tine, împărate, şi nici la interdicţia pe care ai semnat-o şi îşi spune rugăciunea de trei ori pe zi.

Entonces ellos respondieron: “Daniel, que es uno de los deportados de Judá, no le hace caso, oh rey, ni del mandato que usted firmó, sino que tres veces al día hace su oración.”

14 C ând a auzit lucrul acesta, împăratul s-a mâhnit foarte tare şi s-a gândit cum să-l scape pe Daniel; până la apusul soarelui s-a frământat cum să-l scape.

Al oír estas palabras, el rey se afligió mucho y se propuso librar a Daniel. Y hasta la puesta del sol estuvo buscando la manera de librarlo.

15 A poi oamenii aceia au venit cu mare zarvă la împărat şi i-au zis: – Să ştii, împărate, că, după legea mezilor şi a perşilor, orice interdicţie şi orice decret dat de împărat nu se poate anula!

Entonces aquellos hombres vinieron de común acuerdo al rey y le dijeron: “Reconozca, oh rey, que es ley de los Medos y Persas que ningún mandato o edicto que el rey establezca, puede ser revocado.”

16 A tunci împăratul a poruncit să-l aducă pe Daniel şi să-l arunce în groapa cu lei. Împăratul i-a zis lui Daniel: „Dumnezeul tău, Căruia Îi slujeşti neîncetat, să te scape!“

El rey entonces dio órdenes que trajeran a Daniel y lo echaran en el foso de los leones. El rey habló a Daniel y le dijo: “Tu Dios, a quien sirves con perseverancia, El te librará.”

17 A fost adusă o piatră care a fost pusă pe gura gropii, iar împăratul a pecetluit-o cu inelul său şi cu inelul nobililor săi, ca să nu se schimbe nimic cu privire la Daniel.

Trajeron una piedra y la pusieron sobre la boca del foso. El rey la selló con su anillo y con los anillos de sus nobles, para que nada pudiera cambiarse de lo ordenado en cuanto a Daniel.

18 A poi împăratul s-a retras în palatul său şi a petrecut noaptea fără să mănânce şi fără să i se aducă vreo dansatoare; nu a avut deloc somn.

Después el rey se fue a su palacio y pasó la noche en ayuno. Ningún entretenimiento fue traído ante él y se le fue el sueño.

19 L a revărsatul zorilor, împăratul s-a sculat şi s-a dus în grabă la groapa cu lei.

Entonces el rey se levantó al amanecer, al rayar el alba, y fue a toda prisa al foso de los leones.

20 S -a apropiat de groapă şi l-a strigat pe Daniel cu durere în glas. Împăratul i-a zis astfel lui Daniel: – Daniele, rob al Dumnezeului celui Viu, a putut Dumnezeul tău, Căruia Îi slujeşti neîncetat, să te scape de lei?

Y acercándose al foso, gritó a Daniel con voz angustiada. El rey habló a Daniel y le dijo: “Daniel, siervo del Dios viviente, tu Dios, a quien sirves con perseverancia, ¿te ha podido librar de los leones ?”

21 D aniel i-a răspuns împăratului: – Să trăieşti veşnic, împărate!

Entonces Daniel respondió al rey: “Oh rey, viva para siempre.

22 D umnezeul meu l-a trimis pe îngerul Său care a închis gura leilor, iar aceştia nu mi-au făcut nici un rău, pentru că am fost găsit nevinovat înaintea Lui. Şi nici împotriva ta, împărate, nu am făcut nimic rău!

Mi Dios envió Su ángel, que cerró la boca de los leones, y no me han hecho daño alguno porque fui hallado inocente ante El. Y tampoco ante usted, oh rey, he cometido crimen alguno.”

23 A tunci împăratul s-a bucurat mult din pricina lui Daniel şi a poruncit să-l scoată din groapă. Daniel a fost scos din groapă şi nu s-a găsit nici o rană pe el, pentru că s-a încrezut în Dumnezeul său.

El rey entonces se alegró mucho y mandó sacar a Daniel del foso. Cuando Daniel fue sacado del foso, no se encontró en él lesión alguna, porque había confiado en su Dios.

24 Î mpăratul a poruncit să fie aduşi înaintea sa oamenii care-l acuzaseră pe Daniel. Aceştia au fost aruncaţi apoi în groapa cu lei, atât ei, cât şi fiii şi soţiile lor. Nici nu au ajuns bine pe fundul gropii, că leii i-au şi apucat şi le-au sfărâmat toate oasele.

El rey dio órdenes que trajeran a aquellos hombres que habían acusado falsamente a Daniel, y que los echaran, a ellos, a sus hijos y a sus mujeres en el foso de los leones. No habían llegado aún al fondo del foso, cuando ya los leones se habían apoderado de ellos y triturado todos sus huesos.

25 D upă aceea, împăratul Darius a scris tuturor popoarelor, neamurilor şi oamenilor de orice limbă care locuiau pe tot cuprinsul ţării: „Pacea să vă fie înmulţită!

Entonces el rey Darío escribió a todos los pueblos, naciones y lenguas que habitaban en toda la tierra: “Que abunde su paz.

26 P oruncesc ca în orice parte a împărăţiei mele oamenii să tremure şi să se teamă de Dumnezeul lui Daniel. Căci El este Dumnezeul cel Viu, Care dăinuie în veci! Împărăţia Lui nu va fi nimicită niciodată, iar stăpânirea Lui nu va avea sfârşit.

De parte mía se proclama un decreto de que en todo el dominio de mi reino todos teman y tiemblen delante del Dios de Daniel, Porque El es el Dios viviente que permanece para siempre, Y Su reino no será destruido Y Su dominio durará para siempre.

27 E l izbăveşte şi mântuieşte. El face semne şi minuni în ceruri şi pe pământ, El l-a izbăvit pe Daniel din ghearele leilor.“

El es el que libra y rescata, hace señales y maravillas En el cielo y en la tierra, El que ha librado a Daniel del poder de los leones.”

28 D aniel a dus-o bine sub domnia lui Darius şi a lui Cirus Persanul.

Y este mismo Daniel prosperó durante el reinado de Darío y durante el reinado de Ciro el Persa.