1 P lanurile inimii aparţin omului, dar răspunsul pe care-l dă limba vine de la Domnul.

Los propósitos del corazón son del hombre, Pero la respuesta de la lengua es del Señor.

2 T oate căile unui om sunt curate în ochii lui, dar Cel Care cercetează duhurile este Domnul.

Todos los caminos del hombre son limpios ante sus propios ojos, Pero el Señor sondea los espíritus.

3 Î ncredinţează-ţi Domnului lucrările şi îţi vor reuşi planurile.

Encomienda tus obras al Señor, Y tus propósitos se afianzarán.

4 D omnul a făcut totul pentru un scop, chiar şi pe cel rău l-a făcut pentru ziua distrugerii.

Todas las cosas hechas por el Señor tienen su propio fin, Hasta el impío, para el día del mal.

5 T oţi cei mândri sunt o urâciune înaintea Domnului; în mod sigur ei nu vor rămâne nepedepsiţi.

Abominación al Señor es todo el que es altivo de corazón; Ciertamente no quedará sin castigo.

6 P rin bunătate şi credincioşie este ispăşit păcatul şi prin frica de Domnul se îndepărtează omul de la rău.

Con misericordia y verdad se expía la culpa, Y con el temor del Señor el hombre se aparta del mal.

7 C ând Domnului Îi sunt plăcute căile unui om, îi face chiar şi pe duşmanii lui să trăiască în pace cu el.

Cuando los caminos del hombre son agradables al Señor, Aun a sus enemigos hace que estén en paz con él.

8 M ai bine puţin, dar cu dreptate, decât mari venituri cu nedreptate!

Mejor es poco con justicia, Que gran ganancia con injusticia.

9 Î n mintea lui omul îşi întocmeşte calea, dar Domnul îi îndrumă paşii.

La mente del hombre planea su camino, Pero el Señor dirige sus pasos.

10 S entinţa divină este pe buzele regelui şi gura lui nu trebuie să facă greşeli când judecă.

Decisión divina hay en los labios del rey; En el juicio no debe errar su boca.

11 C ântarul şi cumpăna dreaptă sunt de la Domnul; toate greutăţile de cântărit sunt lucrarea Lui.

El peso y las balanzas justas son del Señor; Todas las pesas de la bolsa son obra Suya.

12 E ste o urâciune pentru regi să facă rău, pentru că prin dreptate se întăreşte tronul.

Es abominación para los reyes cometer iniquidad, Porque el trono se afianza en la justicia.

13 B uzele cinstite sunt plăcute regilor şi cel ce spune adevărul este iubit.

El agrado de los reyes son los labios justos, Y amado será el que hable lo recto.

14 M ânia regelui este mesagerul morţii, dar omul înţelept o va potoli.

El furor del rey es como mensajero de muerte, Pero el hombre sabio lo aplacará.

15 S eninătatea feţei regelui înseamnă viaţă şi bunăvoinţa lui este ca un nor de ploaie târzie.

En el resplandor del rostro del rey hay vida, Y su favor es como nube de lluvia tardía.

16 M ai bună este dobândirea înţelepciunii decât a aurului şi obţinerea priceperii decât a argintului.

Adquirir sabiduría, cuánto mejor que el oro, Y adquirir inteligencia es preferible a la plata.

17 C alea omului drept evită răul; cine îşi păzeşte calea îşi păzeşte viaţa.

La senda de los rectos es apartarse del mal; El que guarda su camino preserva su alma.

18 M ândria merge înaintea distrugerii şi un duh arogant merge înaintea căderii.

Delante de la destrucción va el orgullo, Y delante de la caída, la arrogancia de espíritu.

19 M ai bine să fii smerit în duh printre cei umili, decât să împarţi prada cu cei mândri.

Mejor es ser de espíritu humilde con los pobres Que dividir el botín con los soberbios.

20 C ine ţine seama de Cuvânt găseşte ce este bine şi binecuvântat este cel ce se încrede în Domnul!

El que pone atención a la palabra hallará el bien, Y el que confía en el Señor es bienaventurado.

21 C ine are o inimă înţeleaptă este numit priceput şi dulceaţa buzelor sporeşte receptivitatea.

El sabio de corazón será llamado prudente, Y la dulzura de palabras aumenta la persuasión.

22 C hibzuinţa este un izvor de viaţă pentru cei ce o au, dar prostia este pedeapsa celor proşti.

El entendimiento es fuente de vida para el que lo posee, Pero la instrucción de los necios es necedad.

23 I nima celui înţelept îi îndrumă gura cu înţelepciune şi adaugă învăţătură pe buzele lui.

El corazón del sabio enseña a su boca Y añade persuasión a sus labios.

24 C uvintele plăcute sunt ca un fagure de miere, dulci pentru suflet şi sănătoase pentru oase.

Panal de miel son las palabras agradables, Dulces al alma y salud para los huesos.

25 E xistă o cale ce pare dreaptă omului, dar la urmă duce spre moarte.

Hay camino que al hombre le parece derecho, Pero al final es camino de muerte.

26 P ofta de mâncare a muncitorului este în folosul său, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru.

El apetito del trabajador para él trabaja, Porque su boca lo impulsa.

27 C el ticălos pune la cale răul şi vorbirea lui este ca un foc dogoritor.

El hombre indigno planea el mal, Y sus palabras son como fuego abrasador.

28 O mul stricat răspândeşte discordii şi un bârfitor dezbină pe cei mai buni prieteni.

El hombre perverso provoca pleitos, Y el chismoso separa a los mejores amigos.

29 O mul violent îşi amăgeşte semenul şi-l conduce pe o cale greşită.

El hombre violento provoca a su prójimo Y lo guía por camino que no es bueno.

30 C ine închide ochii pune la cale lucruri stricate şi cel ce-şi muşcă buzele a şi săvârşit răul.

El que guiña los ojos lo hace para tramar perversidades; El que aprieta los labios ya hizo el mal.

31 P erii albi sunt o cunună de glorie, ei sunt dobândiţi printr-o viaţă dreaptă.

La cabeza canosa es corona de gloria, Y se encuentra en el camino de la justicia.

32 C el încet la mânie este mai valoros decât cel puternic şi cel stăpân pe sine – decât cel care cucereşte o cetate.

Mejor es el lento para la ira que el poderoso, Y el que domina su espíritu que el que toma una ciudad.

33 S e aruncă sorţul în poală, dar orice decizie este de la Domnul.

La suerte se echa en el regazo, Pero del Señor viene toda decisión.