1 M ai mult preţuieşte un sărac care umblă în integritate decât cel cu buze stricate şi prost.

Mejor es el pobre que anda en su integridad Que el de labios perversos y necio.

2 N u este bine să ai râvnă fără cunoaştere, nici să fii pripit şi să greşeşti calea.

Tampoco es bueno para una persona carecer de conocimiento, Y el que se apresura con los pies peca.

3 P rostia unui om îi suceşte calea, şi apoi inima lui se înfurie împotriva Domnului.

La insensatez del hombre pervierte su camino, Y su corazón se irrita contra el Señor.

4 B ogăţia aduce mulţi prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui.

La riqueza añade muchos amigos, Pero el pobre es separado de su amigo.

5 M artorul fals nu va rămâne nepedepsit şi cel ce spune minciuni nu va scăpa.

El testigo falso no quedará sin castigo, Y el que cuenta mentiras no escapará.

6 M ulţi imploră favoarea unui om generos şi oricine este prieten cu cel ce dă daruri.

Muchos buscan el favor del generoso, Y todo hombre es amigo del que da.

7 T oate rudele îl părăsesc pe cel sărac; cu cât mai mult se depărtează prietenii lui de el! El îndreaptă spre ei cereri, dar ei nu sunt de găsit.

Todos los hermanos del pobre lo aborrecen, ¡Cuánto más sus amigos se alejarán de él! Los persigue con palabras, pero ellos se han ido.

8 C ine dobândeşte înţelepciunea îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea va găsi ce este bine.

El que adquiere cordura ama su alma; El que guarda la prudencia hallará el bien.

9 M artorul fals nu va rămâne nepedepsit şi cel ce spune minciuni va pieri.

El testigo falso no quedará sin castigo, Y el que cuenta mentiras perecerá.

10 C elui prost nu-i stă bine să trăiască în lux, cu atât mai puţin unui sclav să domnească peste prinţi.

Al necio no conviene la vida de lujo; Mucho menos a un siervo gobernar a los príncipes.

11 C hibzuinţa unui om îi dă răbdare; este o onoare pentru el să treacă peste o insultă.

La discreción del hombre le hace lento para la ira, Y su gloria es pasar por alto una ofensa.

12 M ânia regelui este ca răcnetul unui leu, dar bunăvoinţa lui este ca roua ierbii.

Como rugido de león es la ira del rey, Y su favor como rocío sobre la hierba.

13 U n fiu prost este ruina tatălui său şi o soţie cicălitoare este ca o picurare continuă.

El hijo necio es ruina de su padre, Y gotera constante las contiendas de una esposa.

14 C asa şi averea sunt o moştenire de la părinţi, dar o soţie chibzuită este de la Domnul.

Casa y riqueza son herencia de los padres, Pero la mujer prudente viene del Señor.

15 L enea te cufundă într-un somn adânc şi omul trândav suferă de foame.

La pereza hace caer en profundo sueño, Y el alma ociosa sufrirá hambre.

16 C ine ascultă îndrumările îşi protejează viaţa, dar cine este neatent asupra căilor lui va muri.

El que guarda el mandamiento guarda su alma, Pero el que desprecia sus caminos morirá.

17 C ine are milă de sărac Îl împrumută pe Domnul, iar El îi va răsplăti binefacerea.

El que se apiada del pobre presta al Señor, Y El lo recompensará por su buena obra.

18 D isciplinează-ţi fiul cât mai este încă speranţă, dar nu-i dori moartea.

Disciplina a tu hijo mientras hay esperanza, Pero no desee tu alma causarle la muerte.

19 O mul înfuriat trebuie să-şi ia pedeapsa, căci dacă-i treci cu vederea fapta, va trebui să faci din nou lucrul acesta.

El hombre de gran ira llevará el castigo, Porque si tú lo rescatas, tendrás que hacerlo de nuevo.

20 A scultă sfatul şi primeşte învăţătura ca să fii înţelept pentru restul zilelor tale!

Escucha el consejo y acepta la corrección, Para que seas sabio el resto de tus días.

21 M ulte sunt planurile în inima omului, dar hotărârea Domnului este cea care rămâne în picioare.

Muchos son los planes en el corazón del hombre, Mas el consejo del Señor permanecerá.

22 C eea ce oamenii doresc să vadă într-un om este bunătatea lui. Este mai bine să fii sărac decât mincinos.

Lo que es deseable en un hombre es su bondad, Y es mejor ser pobre que mentiroso.

23 F rica de Domnul duce la viaţă, iar cel ce o are se odihneşte mulţumit, fără să fie atins de rău.

El temor del Señor conduce a la vida, Para poder dormir satisfecho, sin ser tocado por el mal.

24 L eneşul îşi vâră mâna în blid şi n-o mai duce înapoi la gură.

El perezoso mete su mano en el plato, Y ni aun a su boca la llevará.

25 B ate pe batjocoritor şi cel nesăbuit va învăţa prudenţa; mustră pe cel priceput şi va înţelege cunoaşterea.

Golpea al insolente y el ingenuo se volverá astuto, Pero reprende al que tiene inteligencia y ganará en conocimiento.

26 C ine îşi jefuieşte tatăl şi îşi alungă mama este un fiu care aduce ruşine şi dispreţ.

El que asalta a su padre y echa fuera a su madre Es un hijo que trae vergüenza y desgracia.

27 F iule, dacă vei înceta să mai asculţi învăţătura, te vei îndepărta de cuvintele cunoştinţei!

Cesa, hijo mío, de escuchar la instrucción, Y te desviarás de las palabras de sabiduría.

28 U n martor corupt îşi bate joc de justiţie şi gura celor răi înghite nedreptatea.

El testigo perverso se burla de la justicia, Y la boca de los impíos esparce iniquidad.

29 P edepsele sunt pregătite pentru batjocoritori şi loviturile pentru spatele proştilor.

Los juicios están preparados para los insolentes, Y los azotes para la espalda de los necios.