Isaia 24 ~ Isaías 24

picture

1 Iată! Domnul este pe cale să pustiască pământul, să facă din el o pustie; va face din suprafaţa sa o ruină şi-i va împrăştia locuitorii.

Miren, el Señor arrasa la tierra, la devasta, trastorna su superficie y dispersa sus habitantes.

2 L a fel i se va întâmpla preotului, ca poporului, stăpânului, ca sclavului său, stăpânei, ca slujnicei ei, celui ce vinde, ca celui ce cumpără, celui ce împrumută, ca celui ce ia cu împrumut şi celui ce i se datorează, ca datornicului.

Le sucederá tanto al pueblo como al sacerdote, al siervo como a su amo, a la doncella como a su ama, al comprador como al vendedor, al que presta como al que toma prestado, al acreedor como al deudor.

3 P ământul va fi în întregime pustiit şi jefuit, căci Domnul a rostit acest cuvânt.

La tierra será totalmente arrasada y completamente saqueada, porque el Señor ha dicho esta palabra.

4 P ământul se usucă şi se ofileşte, lumea suferă şi se veştejeşte, iar conducătorii popoarelor lumii suferă şi ei.

De duelo y marchitada está la tierra, el mundo desfallece y se marchita, languidecen los grandes del pueblo de la tierra.

5 P ământul este pângărit de propriii săi locuitori, care au încălcat legile, au nesocotit poruncile şi au rupt legământul cel veşnic.

También la tierra es profanada por sus habitantes, porque traspasaron las leyes, violaron los estatutos, quebrantaron el pacto eterno.

6 D e aceea un blestem devorează pământul, iar locuitorii lui îşi ispăşesc vina; de aceea sunt mistuiţi locuitorii pământului, doar câţiva fiind cruţaţi.

Por eso, una maldición devora la tierra, y son tenidos por culpables los que habitan en ella. Por eso, son consumidos los habitantes de la tierra, y pocos hombres quedan en ella.

7 M ustul se usucă, iar viţa-de-vie se veştejeşte; toţi cei cu inima veselă suspină.

El vino nuevo está de duelo, Desfallece la vid, Suspiran todos los de alegre corazón.

8 V eselia tamburinelor a încetat, zgomotul celor ce petrec s-a oprit, bucuria lirei s-a sfârşit.

Cesa el júbilo de los panderos, Se acaba el alboroto de los que se divierten, Cesa el júbilo de la lira.

9 N u se mai bea vin cântând, iar băutura tare este amară pentru cei ce o beau.

No beben vino con canción. El licor es amargo a los que lo beben.

10 C etatea pustie stă dărâmată; toate casele sunt închise, nimeni nu poate intra.

Derribada está la ciudad del caos, Toda casa está cerrada para que no entre nadie.

11 P e străzi ei strigă după vin; orice bucurie s-a dus şi veselia a fost izgonită din ţară.

Hay clamor en las calles por falta de vino, Toda alegría se convierte en tinieblas, Desterrado está el júbilo de la tierra.

12 C etatea e lăsată în ruine, iar poarta îi este sfărâmată.

Desolación queda en la ciudad, Y su puerta está hecha pedazos, en ruinas.

13 P e întinderea pământului şi în mijlocul popoarelor va fi ca atunci când se scutură măslinul, ca atunci când rămân câţiva ciorchini după culesul viei.

Porque así será en medio de la tierra, entre los pueblos, Como cuando se varea el olivo, Como en los rebuscos cuando se acaba la vendimia.

14 E i îşi înalţă glasurile, strigă de bucurie şi aclamă, dinspre apus, măreţia Domnului.

Ellos alzan sus voces, gritan de júbilo. Desde el occidente dan voces por la majestad del Señor.

15 D e aceea voi, cei din răsărit, daţi cinste Domnului! Cei de pe insulele mării, slăviţi Numele Domnului, Dumnezeul lui Israel!

Por tanto, glorifiquen al Señor en el oriente, El nombre del Señor, Dios de Israel, En las costas del mar.

16 D e la marginile pământului auzim cântându-se: «Slavă Celui Drept!» Eu însă zic: «Mă doare sufletul! Mă doare sufletul! Vai de mine! Înşelătorii înşală, înşelătorii înşală cu viclenie!»

Desde los confines de la tierra oímos cánticos: “Gloria al Justo.” Pero yo digo: “¡Pobre de mí! ¡Pobre de mí! ¡Ay de mí! Los traidores obran con perfidia, Con mucha perfidia obran los traidores.”

17 G roaza, groapa şi cursa te aşteaptă, locuitor al pământului!

Terror, foso y lazo Te asedian, oh morador de la tierra.

18 O ricine va fugi la zgomotul groazei va cădea în groapă şi oricine va ieşi din groapă va fi prins în cursă. Căci stăvilarele din înălţime sunt deschise şi temeliile pământului se cutremură.

Entonces sucederá que el que huya del ruido del terror, caerá en el foso, Y el que salga del foso, será atrapado en el lazo. Porque las ventanas de arriba están abiertas, y los cimientos de la tierra se estremecen.

19 P ământul este făcut fărâme, pământul este rupt în bucăţi, pământul este zguduit cu putere.

Se hace pedazos la tierra, En gran manera se agrieta, Con violencia tiembla la tierra.

20 P ământul se clatină ca un om beat, se leagănă ca o colibă în vânt. Păcatul răzvrătirii sale îl apasă atât de greu, încât se prăbuşeşte şi nu se mai ridică din nou.

Se tambalea, oscila la tierra como un ebrio, Se balancea como una choza, Pues pesa sobre ella su transgresión, Y caerá, y no volverá a levantarse.

21 Î n ziua aceea Domnul va pedepsi în înălţimi, oştirea cerului, iar pe pământ, pe împăraţii pământului.

Y sucederá en aquel día, Que el Señor castigará al ejército celestial en las alturas, Y a los reyes de la tierra en la tierra.

22 V or fi adunaţi împreună, ca prizonierii, într-o groapă. Vor fi închişi într-o închisoare şi, după multe zile, vor fi pedepsiţi.

Y serán agrupados en montón Como prisioneros en un calabozo; Serán encerrados en la cárcel, Y después de muchos días serán castigados.

23 A tunci luna va fi umilită şi soarele făcut de ruşine, pentru că Domnul Oştirilor va domni pe muntele Sion şi în Ierusalim, înaintea bătrânilor Săi, în slavă.

Entonces la luna se abochornará y el sol se avergonzará Porque el Señor de los ejércitos reinará en el Monte Sion y en Jerusalén, Y delante de Sus ancianos estará Su gloria.