1 F ă-mi dreptate, Dumnezeule, apără-mi pricina în faţa unui neam necredincios! Scapă-mă de omul înşelător şi nedrept!

Hazme justicia, oh Dios, y defiende mi causa contra una nación impía; Líbrame del hombre engañoso e injusto.

2 T u eşti Dumnezeu, eşti adăpostul meu! De ce mă alungi? De ce trebuie să umblu întristat, asuprit de duşman?

Ya que Tú eres el Dios de mi fortaleza, ¿por qué me has rechazado ? ¿Por qué ando sombrío por la opresión del enemigo ?

3 T rimite-Ţi lumina şi adevărul, ca să mă călăuzească, să mă conducă la muntele Tău cel sfânt şi la locuinţa Ta!

Envía Tu luz y Tu verdad; que ellas me guíen, Que me lleven a Tu santo monte Y a Tus moradas.

4 S ă ajung la altarul lui Dumnezeu, la Dumnezeul nespusei mele bucurii! Te voi lăuda din liră, Dumnezeule, Dumnezeul meu!

Entonces llegaré al altar de Dios, A Dios, mi supremo gozo; Y al son de la lira Te alabaré, oh Dios, Dios mío.

5 S uflete al meu, de ce te mâhneşti, şi de ce gemi înăuntrul meu? Nădăjduieşte în Dumnezeu, căci din nou Îl voi lăuda, pe El, Mântuitorul meu şi Dumnezeul meu!

¿Por qué te desesperas, alma mía, Y por qué te turbas dentro de mí? Espera en Dios, pues Lo he de alabar otra vez. ¡ El es la salvación de mi ser, y mi Dios!