1 T e iubesc, Doamne, Tăria mea!

“Yo Te amo, Señor, fortaleza mía.”

2 D omnul este stânca mea, fortăreaţa mea şi izbăvitorul meu! Dumnezeul meu este stânca mea în Care mă adăpostesc, scutul meu, cornul mântuirii mele, întăritura mea!

El Señor es mi roca, mi baluarte y mi libertador; Mi Dios, mi roca en quien me refugio; Mi escudo y el poder de mi salvación, mi altura inexpugnable.

3 E u Îl chem în ajutor pe Domnul, Care este vrednic de laudă, şi sunt izbăvit de duşmanii mei.

Invoco al Señor, que es digno de ser alabado, Y soy salvo de mis enemigos.

4 M ă înfăşuraseră legăturile morţii, mă copleşiseră şuvoaiele nimicirii.

Los lazos de la muerte me cercaron, Y los torrentes de iniquidad me atemorizaron.

5 L egăturile Locuinţei Morţilor mă împresuraseră, mă prinseseră laţurile morţii.

Los lazos del Seol me rodearon; Las redes de la muerte surgieron ante mí.

6 D ar în necazul meu L-am chemat pe Domnul, am strigat către Dumnezeul meu. El a ascultat glasul meu din Templul Său cel Sfânt şi strigătul meu a ajuns înaintea Lui, până la urechile Sale.

En mi angustia invoqué al Señor, Y clamé a mi Dios; Desde Su templo oyó mi voz, Y mi clamor delante de El llegó a Sus oídos.

7 A tunci s-a zguduit şi s-a cutremurat pământul, temeliile munţilor s-au zdruncinat, s-au clătinat, pentru că El se mâniase.

Entonces la tierra se estremeció y tembló; Los cimientos de los montes temblaron Y fueron sacudidos, porque El se indignó.

8 Ţ âşnea fum din nările Lui şi foc mistuitor din gura Lui, cărbuni aprinşi ieşeau din ea.

Humo subió de Su nariz, Y el fuego de Su boca consumía; Carbones fueron por él encendidos.

9 A aplecat cerurile şi a coborât; nori negri erau sub picioarele Lui.

También inclinó los cielos, y descendió Con densas tinieblas debajo de Sus pies.

10 C ălărea pe un heruvim, zbura, plutea pe aripile vântului.

Cabalgó sobre un querubín, y voló; Y rápido voló sobre las alas del viento.

11 Î ntunericul Şi-l aşternuse drept învelitoare, iar împrejurul Lui, drept acoperământ, erau ape întunecoase şi nori deşi.

De las tinieblas hizo Su escondedero, Su pabellón a Su alrededor; Tinieblas de las aguas, densos nubarrones.

12 D in strălucirea care se oglindea înaintea Sa, prin norii Lui, ieşea grindină şi cărbuni aprinşi.

Por el fulgor de Su presencia se desvanecieron Sus densas nubes En granizo y carbones encendidos.

13 D omnul a tunat din ceruri, Cel Preaînalt Şi-a făcut auzit glasul, răspândind grindină şi cărbuni aprinşi.

El Señor también tronó en los cielos, Y el Altísimo dio Su voz: Granizo y carbones encendidos.

14 Ş i-a aruncat săgeţile, risipindu-i pe duşmani; a trimis fulgerele şi i-a pus pe fugă.

El envió Sus flechas, y los dispersó, Y muchos relámpagos, y los confundió.

15 L a mustrarea Ta, Doamne, la suflarea nărilor Tale, s-au văzut albiile apelor şi s-au descoperit temeliile lumii.

Entonces apareció el lecho de las aguas, Y los cimientos del mundo quedaron al descubierto A Tu reprensión, oh Señor, Al soplo del aliento de Tu nariz.

16 E l S-a întins din înălţime şi m-a apucat, m-a scos din apele cele mari,

Extendió la mano desde lo alto y me tomó; Me sacó de las muchas aguas.

17 m -a izbăvit de duşmanul meu cel puternic şi de vrăjmaşii mei, căci erau mai tari decât mine.

Me libró de mi poderoso enemigo, Y de los que me aborrecían, pues eran más fuertes que yo.

18 E i m-au înfruntat în ziua necazului meu, dar Domnul mi-a fost sprijin.

Se enfrentaron a mí el día de mi infortunio, Pero el Señor fue mi sostén.

19 E l m-a scos la loc larg, m-a izbăvit, pentru că El Îşi găseşte plăcerea în mine.

También me sacó a un lugar espacioso; Me rescató, porque se complació en mí.

20 D omnul mi-a răsplătit după dreptatea mea, mi-a făcut după curăţia mâinilor mele,

El Señor me ha premiado conforme a mi justicia; Conforme a la pureza de mis manos me ha recompensado.

21 c ăci am păzit căile Domnului şi nu m-am făcut vinovat faţă de Dumnezeul meu.

Porque he guardado los caminos del Señor, Y no me he apartado impíamente de mi Dios.

22 T oate judecăţile Lui sunt înaintea mea şi nu am îndepărtat hotărârile Lui de la mine.

Pues todas Sus ordenanzas estaban delante de mí, Y no alejé de mí Sus estatutos.

23 A m fost integru înaintea Lui şi m-am păzit de nelegiuire.

También fui íntegro para con El, Y me guardé de mi iniquidad.

24 D omnul mi-a răsplătit după dreptatea mea, după curăţia mâinilor mele înaintea ochilor Săi.

Por tanto el Señor me ha recompensado conforme a mi justicia, Conforme a la pureza de mis manos delante de Sus ojos.

25 C u cel credincios Tu Te arăţi credincios, cu cel drept Tu Te arăţi drept,

Con el benigno Te muestras benigno, Con el íntegro Te muestras íntegro.

26 c u cel integru Tu Te arăţi integru, dar cu cel înşelător Tu Te porţi după înşelăciunea lui.

Con el puro eres puro, Y con el perverso eres sagaz.

27 T u mântuieşti poporul smerit, dar smereşti pe cel cu ochii trufaşi.

Porque Tú salvas al pueblo afligido, Pero humillas los ojos altivos.

28 T u îmi aprinzi candela, Doamne! Dumnezeul meu îmi luminează întunericul!

Tú enciendes mi lámpara, oh Señor; Mi Dios que alumbra mis tinieblas.

29 C u Tine mă năpustesc asupra năvălitorilor! Cu Dumnezeul meu sar peste zidul întărit!

Pues contigo aplastaré ejércitos, Y con mi Dios escalaré murallas.

30 C ât despre Dumnezeu, calea Lui este desăvârşită, cuvintele Domnului sunt încercate; El este un scut pentru toţi cei ce se se adăpostesc în El.

En cuanto a Dios, Su camino es perfecto; Acrisolada es la palabra del Señor; El es escudo a todos los que a El se acogen.

31 C ine este Dumnezeu în afară de Domnul ? Cine este Stâncă în afară de Dumnezeul nostru?

Pues, ¿quién es Dios, fuera del Señor ? ¿Y quién es roca, sino sólo nuestro Dios,

32 D umnezeu este Cel Ce m-a încins cu tărie şi mi-a făcut desăvârşită calea.

El Dios que me ciñe de poder, Y ha hecho perfecto mi camino ?

33 E l mi-a făcut picioarele ca ale ciutelor şi m-a aşezat pe înălţimi.

El hace mis pies como de ciervas, Y me afirma en mis alturas.

34 Î mi deprinde mâinile pentru luptă, astfel încât braţele mele întind arcul de aramă.

El adiestra mis manos para la batalla, Y mis brazos para tensar el arco de bronce.

35 T u îmi dai scutul mântuirii Tale, dreapta Ta mă sprijină, ajutorul Tău mă face mare.

Tú me has dado también el escudo de Tu salvación; Tu diestra me sostiene, Y Tu benevolencia me engrandece.

36 T u-mi lărgeşti calea sub paşii mei, ca să nu-mi alunece picioarele.

Ensanchas mis pasos debajo de mí, Y mis pies no han resbalado.

37 Î mi urmăresc duşmanii şi-i ajung; nu mă întorc până nu-i prăpădesc.

Perseguí a mis enemigos y los alcancé; Y no me volví hasta acabarlos.

38 Î i zdrobesc, de nu mai sunt în stare să se ridice; ei cad sub picioarele mele.

Los destrocé y no pudieron levantarse; Cayeron debajo de mis pies.

39 T u mă încingi cu tărie pentru luptă şi-i smereşti pe vrăjmaşii mei sub picioarele mele.

Pues Tú me has ceñido con fuerza para la batalla; Has subyugado debajo de mí a los que contra mí se levantaron.

40 T u faci ca duşmanii mei să fugă dinaintea mea şi eu îi nimicesc pe cei ce mă urăsc.

También has hecho que mis enemigos me vuelvan las espaldas, Y destruí a los que me odiaban.

41 E i strigă după ajutor, dar nimeni nu-i izbăveşte; strigă către Domnul, dar El nu le răspunde.

Clamaron, pero no hubo quién los salvara; Aun al Señor clamaron, pero no les respondió.

42 Î i pisez făcându-i ca praful în bătaia vântului; îi calc ca pe noroiul de pe uliţe.

Entonces los desmenucé como polvo delante del viento; Los arrojé como lodo de las calles.

43 T u mă scapi de învinuirile poporului, mă pui drept căpetenie a neamurilor; un popor pe care nu-l cunosc îmi slujeşte.

Tú me has librado de las contiendas del pueblo; Me has puesto por cabeza de las naciones; Pueblo que yo no conocía me sirve.

44 F iii străinului dau înapoi în faţa mea; de îndată ce mă aud, mă ascultă.

Al oírme, me obedecen; Los extranjeros me fingen obediencia.

45 F iii străinului îngălbenesc şi ies tremurând din fortăreţele lor.

Los extranjeros desfallecen, Y salen temblando de sus fortalezas.

46 D omnul este viu! Binecuvântată să fie Stânca mea! Mărit să fie Dumnezeul mântuirii mele!

El Señor vive, bendita sea mi roca, Y ensalzado sea el Dios de mi salvación,

47 D umnezeu este Cel Ce mă răzbună, Cel Care îmi supune popoare,

El Dios que por mí ejecuta venganza, Y subyuga pueblos debajo de mí;

48 C el Ce mă izbăveşte de vrăjmaşii mei. Tu mă ridici deasupra duşmanilor mei şi mă scapi de omul asupritor.

El que me libra de mis enemigos. Ciertamente Tú me exaltas sobre los que se levantan contra mí; Me rescatas del hombre violento.

49 D e aceea Te voi lăuda printre neamuri, Doamne, şi voi cânta laudă Numelui Tău!

Por tanto, Te daré gracias, oh Señor, entre las naciones, Y cantaré alabanzas a Tu nombre.

50 E l dă mari izbăviri regelui Său şi arată îndurare unsului Său, lui David şi seminţei lui în veac.

Grandes victorias da El a Su rey, Y muestra misericordia a Su ungido, A David y a su descendencia para siempre.