1 A m venit în grădina mea, sora mea, mireasa mea; mi-am adunat smirna şi mirodeniile, mi-am mâncat fagurul cu miere, mi-am băut vinul şi laptele. Corul Mâncaţi, prieteni, şi beţi! Îmbătaţi-vă de dragoste, iubiţilor! Sulamita
“He entrado en mi huerto, hermana mía, esposa mía; He recogido mi mirra con mi bálsamo. He comido mi panal y mi miel; He bebido mi vino y mi leche. Coman, amigos; Beban y embriáguense, oh amados.” El Tormento de la Separación LA ESPOSA:
2 E u adormisem, însă inima îmi era trează. Am auzit astfel vocea iubitului meu care bătea la poartă: Iubitul „Deschide-mi, sora mea, draga mea, porumbiţa mea, desăvârşita mea! Capul îmi este acoperit de rouă şi părul îmi este plin de umezeala nopţii.“ Sulamita
“Yo dormía, pero mi corazón velaba, ¡Una voz! ¡Mi amado toca a la puerta! ‘Abreme, hermana mía, amada mía, Paloma mía, perfecta mía, Pues mi cabeza está empapada de rocío, Mis cabellos empapados de la humedad de la noche.’
3 T ocmai mi-am scos tunica, iarăşi să mă îmbrac? Tocmai mi-am spălat picioarele, iarăşi să mi le murdăresc?
Me he quitado la ropa, ¿Cómo he de vestirme de nuevo ? Me he lavado los pies, ¿Cómo he de ensuciarlos de nuevo ?
4 I ubitul meu şi-a întins mâna prin fereastră şi atunci inima mea a început să-l dorească.
Mi amado metió su mano por la abertura de la puerta, Y se estremecieron por él mis entrañas.
5 M -am sculat să deschid iubitului meu; şi de pe mâna mea se prelingea smirnă, iar de pe degetele mele picura smirnă pe mânerele uşii.
Yo me levanté para abrir a mi amado; Y mis manos destilaron mirra, Y mis dedos mirra líquida, Sobre las manecillas de la cerradura.
6 A m deschis iubitului meu... dar iubitul meu se întorsese şi plecase. Sufletul meu se topea când vorbea. L-am căutat, dar nu l-am găsit. L-am strigat, dar nu mi-a răspuns.
Abrí yo a mi amado, Pero mi amado se había retirado, se había ido. Tras su hablar salió mi alma. Lo busqué, y no lo hallé; Lo llamé, y no me respondió.
7 M -au întâlnit santinelele care dădeau ocol cetăţii; m-au lovit şi m-au rănit, mi-au luat voalul cei ce păzesc zidurile.
Me hallaron los guardas que rondan la ciudad, Me golpearon y me hirieron; Me quitaron de encima mi chal los guardas de las murallas.
8 V ă conjur, fiice ale Ierusalimului, dacă-l găsiţi pe iubitul meu, ce-i veţi spune?... Să-i spuneţi că sunt bolnavă de iubirea lui! Corul
Yo les ruego, oh hijas de Jerusalén, Si encuentran a mi amado, ¿Qué le han de decir?: Que estoy enferma de amor.” EL CORO:
9 C e are iubitul tău mai mult decât alţi iubiţi, cea mai frumoasă dintre femei? Ce are iubitul tău mai mult decât alţii, pentru ca tu să ne conjuri astfel? Sulamita
“¿Qué clase de amado es tu amado, Oh la más hermosa de las mujeres ? ¿Qué clase de amado es tu amado, Que así nos ruegas?” LA ESPOSA:
10 I ubitul meu este alb şi rumen, unic între zeci de mii!
“Mi amado es apuesto y sonrosado, Distinguido entre diez mil.
11 C apul lui este aur curat; pletele lui sunt valuri, negre ca pana corbului!
Su cabeza es como oro, oro puro, Sus cabellos, como racimos de dátiles, Negros como el cuervo.
12 O chii lui sunt ca porumbeii de lângă izvoarele de apă, scăldaţi în lapte şi aşezaţi ca rubinele!
Sus ojos son como palomas Junto a corrientes de agua, Bañados en leche, Colocados en su engaste.
13 O brajii lui sunt ca straturile de mirodenii ce îşi răspândesc miresmele. Buzele îi sunt crini din care se prelinge smirna.
Sus mejillas, como eras de bálsamo, Como riberas de hierbas aromáticas; Sus labios son lirios Que destilan mirra líquida.
14 M âinile lui sunt inele de aur, decorate cu topaz. Abdomenul îi este fildeş lustruit, încrustat cu safire.
Sus manos son barras de oro Engastadas de berilo; Su vientre es marfil tallado Recubierto de zafiros.
15 P icioarele îi sunt stâlpi de alabastru aşezaţi pe piedestale de aur curat. Înfăţişarea lui este ca Libanul, distins asemenea cedrilor.
Sus piernas son columnas de alabastro Asentadas sobre basas de oro puro; Su aspecto es como el Líbano, Gallardo como los cedros.
16 C erul gurii lui îi este atât de dulce şi întreaga lui fiinţă este atât de fermecătoare! Aşa este iubitul meu, aşa este dragul meu, fiice ale Ierusalimului!
Su paladar es dulcísimo, Y todo él, deseable. Este es mi amado y éste es mi amigo, Hijas de Jerusalén.”