Proverbe 30 ~ Proverbios 30

picture

1 C uvintele lui Agur, fiul lui Iache – un oracol. Oracolul acestui om pentru Itiel, pentru Itiel şi pentru Ucal:

Palabras de Agur, hijo de Jaqué: el oráculo. Declaración del hombre a Itiel, a Itiel y a Ucal.

2 În mod sigur, sunt mai neinstruit decât orice alt om şi nu am priceperea oamenilor.

Ciertamente soy el más torpe de los hombres, Y no tengo inteligencia humana.

3 N -am învăţat înţelepciunea şi nu am cunoştinţa Celui Sfânt.

Y no he aprendido sabiduría, Ni tengo conocimiento del Santo.

4 C ine a urcat în ceruri şi a coborât de acolo? Cine a adunat vântul în palmele lui? Cine a strâns apele în haina lui? Cine a stabilit toate marginile pământului? Care este numele lui şi care este numele fiului său? Spune-mi, dacă ştii!

¿Quién subió al cielo y descendió ? ¿Quién recogió los vientos en Sus puños? ¿Quién envolvió las aguas en Su manto ? ¿Quién estableció todos los confines de la tierra ? ¿Cuál es Su nombre o el nombre de Su hijo? Ciertamente tú lo sabes.

5 O rice cuvânt al lui Dumnezeu este testat, este un scut pentru cei ce îşi găsesc refugiul în El.

Probada es toda palabra de Dios; El es escudo para los que en El se refugian.

6 N u adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te mustre şi să fii găsit mincinos.

No añadas a Sus palabras, No sea que El te reprenda y seas hallado mentiroso.

7 D ouă lucruri Îţi cer, Doamne, nu mă refuza înainte de a muri:

Dos cosas te he pedido, No me las niegues antes que muera:

8 d epărtează de la mine falsitatea şi minciuna; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi doar pâinea pentru fiecare zi,

Aleja de mí la mentira y las palabras engañosas, No me des pobreza ni riqueza; Dame a comer mi porción de pan,

9 c a nu cumva în bogăţie să mă lepăd de Tine şi să spun: „Cine este Domnul ?“ sau, în sărăcie fiind, să fur şi să necinstesc Numele Dumnezeului meu.

No sea que me sacie y te niegue, y diga: “¿Quién es el Señor ?” O que sea menesteroso y robe, Y profane el nombre de mi Dios.

10 N u bârfi un slujitor înaintea stăpânului său, ca nu cumva să te blesteme şi să fii găsit vinovat!

No hables mal del esclavo ante su amo, No sea que te acuse y seas hallado culpable.

11 S unt unii oameni care îşi blestemă tatăl şi nu-şi binecuvântează mama.

Hay gente que maldice a su padre, Y no bendice a su madre.

12 A lţii se consideră curaţi, deşi nu sunt spălaţi de murdăria lor.

Hay gente que se tiene por pura, Pero no está limpia de su inmundicia.

13 S unt unii ai căror ochi sunt semeţi şi a căror privire este dispreţuitoare.

Hay gente de ojos altivos, Cuyos párpados se alzan en arrogancia.

14 S unt unii ai căror dinţi sunt nişte săbii şi ale căror măsele sunt nişte cuţite, ca să-l devoreze pe cel sărac de pe pământ şi pe cel nevoiaş dintre oameni.

Hay gente cuyos dientes son espadas, Y sus muelas cuchillos, Para devorar a los pobres de la tierra, Y a los menesterosos de entre los hombres.

15 L ipitoarea are două fiice: „Dă!“ şi „Dă!“ Trei lucruri sunt nesăţioase, chiar patru nu spun niciodată: „Destul!“:

La sanguijuela tiene dos hijas, que dicen: “¡Da me!” “¡Da me!” Hay tres cosas que no se saciarán, Y una cuarta que no dirá: “¡Basta!”

16 L ocuinţa Morţilor, pântecele sterp, pământul care nu este niciodată sătul de apă şi focul care nu spune niciodată: „Destul!“

El Seol, la matriz estéril, La tierra que jamás se sacia de agua, Y el fuego que nunca dice: “¡Basta!”

17 O chiul care dispreţuieşte un tată şi desconsideră ascultarea de mamă va fi scobit de corbii din vale şi va fi mâncat de puii de vultur.

Al ojo que se burla del padre Y escarnece a la madre, Lo sacarán los cuervos del valle, Y lo comerán los aguiluchos.

18 T rei lucruri sunt prea uimitoare pentru mine, chiar patru pe care nu le înţeleg:

Hay tres cosas que son incomprensibles para mí, Y una cuarta que no entiendo:

19 c alea vulturului pe cer, calea şarpelui pe stâncă, calea corăbiei în mijlocul mării şi calea unui bărbat cu o fecioară.

El rastro del águila en el cielo, El rastro de la serpiente sobre la roca, El rastro del barco en medio del mar, Y el rastro del hombre en la doncella.

20 I ată care este calea unei femei care săvârşeşte adulter: ea mănâncă, se şterge la gură şi spune: „N-am făcut nimic rău!“

Así es el proceder de la mujer adúltera: Come, se limpia la boca, Y dice: “No he hecho nada malo.”

21 D e trei lucruri tremură pământul, chiar patru nu le poate îndura:

Por tres cosas tiembla la tierra, Y por una cuarta no se puede sostener:

22 u n slujitor care ajunge rege, un nebun care se satură de pâine,

Por el esclavo cuando llega a ser rey, Por el necio cuando se sacia de pan,

23 o femeie dispreţuită care este măritată şi o slujitoare care o moşteneşte pe stăpâna ei.

Por la mujer odiada cuando se casa, Y por la sierva cuando suplanta a su señora.

24 P atru fiinţe sunt neînsemnate pe pământ, dar ele sunt deosebit de înţelepte:

Cuatro cosas son pequeñas en la tierra, Pero son sumamente sabias:

25 f urnicile, care deşi nu sunt un popor puternic, îşi adună mâncare vara;

Las hormigas, pueblo sin fuerza, Que preparan su alimento en el verano;

26 v iezurii de stâncă, care deşi nu sunt un popor voinic, îşi fac casa în stânci;

Los tejones, pueblo sin poder, Que hacen su casa en la peña;

27 l ăcustele, care deşi nu au un rege, înaintează împreună în şiruri;

Las langostas, que no tienen rey, Pero todas salen en escuadrones,

28 ş opârla, care deşi o poţi prinde cu mâna, se găseşte totuşi şi în palatele regilor.

Y el lagarto, que se puede agarrar con las manos, Pero está en los palacios de los reyes.

29 T rei fiinţe au un pas impunător şi chiar patru merg cu graţie:

Hay tres cosas majestuosas en su marcha, Y aun una cuarta de elegante caminar:

30 l eul, viteazul animalelor, care nu se retrage dinaintea nimănui;

El león, poderoso entre las fieras, Que no retrocede ante ninguna,

31 c ocoşul ţanţoş, ţapul şi regele în fruntea oştirii.

El gallo, que se pasea erguido, asimismo el macho cabrío, Y el rey cuando tiene el ejército con él.

32 D acă ai făcut pe nebunul şi te-ai lăudat pe tine însuţi sau dacă ai plănuit ceva rău, pune-ţi mâna la gură!

Si has sido necio en ensalzarte, O si has tramado el mal, pon la mano sobre tu boca;

33 C ăci aşa cum baterea laptelui produce smântână, şi lovirea nasului dă sânge, tot aşa şi provocarea mâniei aduce certuri.

Porque batiendo la leche se saca mantequilla, Y apretando la nariz sale sangre, Y forzando la ira se produce pleito.