1 „ Aşa cum muştele moarte strică şi fermentează untdelemnul negustorului, tot aşa puţină nebunie copleşeşte înţelepciunea şi slava.

Las moscas muertas hacen que el ungüento del perfumista dé mal olor; Un poco de insensatez pesa más que la sabiduría y el honor.

2 I nima înţeleptului îl conduce la dreapta, dar inima nesăbuitului îl conduce la stânga.

El corazón del sabio lo guía hacia la derecha, Y el corazón del necio, hacia la izquierda.

3 P rostul umblă fără minte pe cale şi se laudă tuturor cu prostia lui.

Aun cuando el necio ande por el camino, Le falta entendimiento Y demuestra a todos que es un necio.

4 D acă izbucneşte mânia stăpânitorului împotriva ta, nu-ţi pierde cumpătul, căci calmul te păzeşte de mari păcate.

Si la ira del gobernante se levanta contra ti, No abandones tu puesto, Porque la serenidad suaviza grandes ofensas.

5 E xistă un rău pe care l-am văzut sub soare, ca o greşeală care vine din partea stăpânitorului:

Hay un mal que he visto bajo el sol, Como error que procede del gobernante:

6 p rostia este pusă în multe funcţii înalte, pe când cei înstăriţi ocupă funcţii modeste.

La necedad colocada en muchos lugares elevados, Mientras los ricos se sientan en lugares humildes.

7 A m văzut sclavi călare şi prinţi mergând pe jos ca sclavii.

He visto siervos a caballo Y príncipes caminando como siervos sobre la tierra.

8 C el ce sapă groapa altuia, poate să cadă el în ea, iar pe cel ce dărâmă un zid, îl poate muşca un şarpe.

El que cava un hoyo cae en él, Y al que abre brecha en un muro, lo muerde la serpiente.

9 C ine sfărâmă pietre, poate fi lovit de ele, şi cine crapă lemne, se află în pericol din pricina lor.

El que saca piedras, puede lastimarse con ellas, Y el que corta leña, puede lesionarse con ella.

10 D acă fierul toporului este tocit şi lama lui neascuţită, trebuie să-ţi înteţeşti eforturile la tăiat! De aceea la câştig se ajunge prin înţelepciune!

Si el hierro está embotado y él no ha amolado su filo, Entonces tiene que ejercer más fuerza; La sabiduría tiene la ventaja de impartir éxito.

11 C ând şarpele muşcă, fiindcă n-a fost vrăjit, stăpânul lui nu are nici un câştig.

Si la serpiente muerde antes de ser encantada, No hay ganancia para el encantador.

12 C uvintele gurii înţeleptului sunt o desfătare, dar buzele nebunului îl vor înghiţi.

Llenas de gracia son las palabras de la boca del sabio, Mientras que los labios del necio a él lo consumen,

13 P rimele cuvinte ale gurii lui sunt prosteşti, iar ultimele sunt nebunie curată –

El comienzo de las palabras de su boca es insensatez, Y el final de su habla perversa es locura.

14 p rostul spune o mulţime de vorbe. Omul nu ştie ce se va întâmpla; cine îi poate spune ce va fi după el?

El necio multiplica las palabras, Pero nadie sabe lo que sucederá, ¿Y quién le hará saber lo que ha de suceder después de él ?

15 O steneala prostului îl oboseşte; nici măcar nu cunoaşte drumul spre cetate.

El trabajo del necio lo cansa tanto Que no sabe ir a la ciudad.

16 V ai de tine ţară, al cărei rege este un copil şi ai cărei prinţi chefuiesc dis-de-dimineaţă!

¡Ay de ti, tierra, cuyo rey es un muchacho, Y cuyos príncipes banquetean de mañana!

17 F erice de tine, ţară al cărei rege este de viţă nobilă şi ai cărei prinţi dau ospeţe la vremea potrivită, ca să se întărească, şi nu să se îmbete!

Bienaventurada tú, tierra, cuyo rey es de noble cuna Y cuyos príncipes comen a su debida hora, Para fortalecerse y no para embriagarse.

18 D in pricina leneviei se lasă grinda, iar, când mâinile sunt leneşe, plouă în casă.

Por negligencia se hunde el techo, Y por pereza tiene goteras la casa.

19 O speţele se fac pentru a petrece, vinul este pentru înveselirea vieţii, dar argintul răspunde la toate.

Para el placer se prepara la comida, Y el vino alegra la vida, Y el dinero es la respuesta para todo.

20 N u-l blestema pe rege nici chiar în mintea ta, nu-l blestema pe cel înstărit nici chiar în odaia ta de culcare, căci s-ar putea ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă spusele.“

Ni aun en tu recámara maldigas al rey, Ni en tus alcobas maldigas al rico, Porque un ave de los cielos llevará el rumor, Y un ser alado hará conocer el asunto.