1 M ai mult preţuieşte un sărac care umblă în integritate decât cel cu buze stricate şi prost.
Meglio un povero che cammina nella sua integrità, che chi è perverso di labbra e anche stolto.
2 N u este bine să ai râvnă fără cunoaştere, nici să fii pripit şi să greşeşti calea.
Lo zelo senza conoscenza non è cosa buona; chi cammina in fretta sbaglia strada.
3 P rostia unui om îi suceşte calea, şi apoi inima lui se înfurie împotriva Domnului.
La stoltezza dell’uomo ne perverte la via, ma il suo cuore si irrita contro il Signore.
4 B ogăţia aduce mulţi prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui.
Le ricchezze procurano gran numero di amici, ma il povero è abbandonato anche dal suo compagno.
5 M artorul fals nu va rămâne nepedepsit şi cel ce spune minciuni nu va scăpa.
Il falso testimone non rimarrà impunito, chi spaccia menzogne non avrà scampo.
6 M ulţi imploră favoarea unui om generos şi oricine este prieten cu cel ce dă daruri.
Molti corteggiano l’uomo generoso, tutti sono amici dell’uomo che offre regali.
7 T oate rudele îl părăsesc pe cel sărac; cu cât mai mult se depărtează prietenii lui de el! El îndreaptă spre ei cereri, dar ei nu sunt de găsit.
Tutti i fratelli del povero lo odiano; quanto più gli amici suoi si allontaneranno da lui! Egli li supplica con parole, ma già sono scomparsi.
8 C ine dobândeşte înţelepciunea îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea va găsi ce este bine.
Chi acquista senno ama se stesso, e chi serba con cura l’intelligenza troverà del bene.
9 M artorul fals nu va rămâne nepedepsit şi cel ce spune minciuni va pieri.
Il falso testimone non rimarrà impunito, e chi spaccia menzogne perirà.
10 C elui prost nu-i stă bine să trăiască în lux, cu atât mai puţin unui sclav să domnească peste prinţi.
Vivere nel lusso non s’addice allo stolto; quanto meno si addice allo schiavo dominare sui prìncipi!
11 C hibzuinţa unui om îi dă răbdare; este o onoare pentru el să treacă peste o insultă.
Il senno rende l’uomo lento all’ira ed egli considera un suo onore passare sopra le offese.
12 M ânia regelui este ca răcnetul unui leu, dar bunăvoinţa lui este ca roua ierbii.
L’ira del re è come il ruggito di un leone, ma il suo favore è come rugiada sull’erba.
13 U n fiu prost este ruina tatălui său şi o soţie cicălitoare este ca o picurare continuă.
Un figlio stolto è una grande sciagura per suo padre, e le risse di una moglie sono il gocciolare continuo di un tetto.
14 C asa şi averea sunt o moştenire de la părinţi, dar o soţie chibzuită este de la Domnul.
Casa e ricchezze sono un’eredità dei padri, ma una moglie giudiziosa è un dono del Signore.
15 L enea te cufundă într-un somn adânc şi omul trândav suferă de foame.
La pigrizia fa cadere nel torpore, e la persona indolente patirà la fame.
16 C ine ascultă îndrumările îşi protejează viaţa, dar cine este neatent asupra căilor lui va muri.
Chi osserva il precetto preserva la sua vita, ma chi non si dà pensiero della propria condotta morrà.
17 C ine are milă de sărac Îl împrumută pe Domnul, iar El îi va răsplăti binefacerea.
Chi ha pietà del povero presta al Signore, che gli contraccambierà l’opera buona.
18 D isciplinează-ţi fiul cât mai este încă speranţă, dar nu-i dori moartea.
Castiga tuo figlio mentre c’è ancora speranza, ma non lasciarti andare sino a farlo morire.
19 O mul înfuriat trebuie să-şi ia pedeapsa, căci dacă-i treci cu vederea fapta, va trebui să faci din nou lucrul acesta.
L’uomo dalla collera violenta deve essere punito, perché, se lo liberi, dovrai tornare daccapo.
20 A scultă sfatul şi primeşte învăţătura ca să fii înţelept pentru restul zilelor tale!
Ascolta il consiglio e ricevi l’istruzione, affinché tu diventi saggio per il resto della vita.
21 M ulte sunt planurile în inima omului, dar hotărârea Domnului este cea care rămâne în picioare.
Ci sono molti disegni nel cuore dell’uomo, ma il piano del Signore è quello che sussiste.
22 C eea ce oamenii doresc să vadă într-un om este bunătatea lui. Este mai bine să fii sărac decât mincinos.
Ciò che rende caro l’uomo è la bontà, e un povero vale più di un bugiardo.
23 F rica de Domnul duce la viaţă, iar cel ce o are se odihneşte mulţumit, fără să fie atins de rău.
Il timore del Signore conduce alla vita; chi l’ha si sazia e passa la notte senza essere visitato dal male.
24 L eneşul îşi vâră mâna în blid şi n-o mai duce înapoi la gură.
Il pigro tuffa la mano nel piatto e non fa neppure tanto da portarla alla bocca.
25 B ate pe batjocoritor şi cel nesăbuit va învăţa prudenţa; mustră pe cel priceput şi va înţelege cunoaşterea.
Percuoti il beffardo, e l’ingenuo diventerà prudente; riprendi l’intelligente e imparerà la scienza.
26 C ine îşi jefuieşte tatăl şi îşi alungă mama este un fiu care aduce ruşine şi dispreţ.
Il figlio che fa vergogna e disonore rovina suo padre e scaccia sua madre.
27 F iule, dacă vei înceta să mai asculţi învăţătura, te vei îndepărta de cuvintele cunoştinţei!
Cessa, figlio mio, d’ascoltare l’istruzione, se ti vuoi allontanare dalle parole della scienza.
28 U n martor corupt îşi bate joc de justiţie şi gura celor răi înghite nedreptatea.
Il testimone iniquo si burla della giustizia, e la bocca degli empi trangugia l’iniquità.
29 P edepsele sunt pregătite pentru batjocoritori şi loviturile pentru spatele proştilor.
I giudici sono stabiliti per i beffardi, e le percosse per il dorso degli stolti.