1 A scultă- ne, Păstor al lui Israel, Tu, Care-l conduci pe Iosif ca pe o turmă! Tu, Care tronezi deasupra heruvimilor, străluceşte

Presta oído, oh Pastor de Israel; tú que guías a José como un rebaño; tú que estás sentado más alto que los querubines; ¡resplandece!

2 p este Efraim, Beniamin şi Manase! Trezeşte-Ţi puterea şi vino să ne salvezi!

Delante de Efraín, de Benjamín y de Manasés, despierta tu poder y ven a salvarnos.

3 D umnezeule, adu-ne înapoi! Fă să lumineze faţa Ta peste noi şi vom fi eliberaţi!

Restáuranos, oh Dios, y haz resplandecer tu rostro sobre nosotros, y seremos salvos.

4 D oamne, Dumnezeul Oştirilor, până când te vei mai mânia la auzul rugăciunii poporului Tău?

Oh Señor, Dios de los ejércitos, ¿hasta cuándo estarás airado contra la oración de tu pueblo?

5 Î i hrăneşti cu pâine plămădită cu lacrimi şi îi adapi cu lacrimi din plin.

Les has dado a comer pan de lágrimas, y les has hecho beber lágrimas en gran abundancia.

6 N e-ai făcut măr de discordie pentru vecinii noştri, spre batjocura duşmanilor noştri.

Nos haces objeto de contienda para nuestros vecinos, y nuestros enemigos se ríen entre sí.

7 D umnezeu al Oştirilor, adu-ne înapoi! Fă să lumineze faţa Ta peste noi şi vom fi eliberaţi!

Oh Dios de los ejércitos, restáuranos; haz resplandecer tu rostro sobre nosotros, y seremos salvos.

8 A i adus o vie din Egipt, ai alungat neamuri şi ai plantat-o.

Tú removiste una vid de Egipto; expulsaste las naciones y la plantaste.

9 I -ai făcut loc, iar ea a prins rădăcini şi a umplut ţara.

Limpiaste el terreno delante de ella; echó profundas raíces y llenó la tierra.

10 M unţii au fost acoperiţi de umbra viei, şi cedrii lui Dumnezeu de ramurile ei.

Los montes fueron cubiertos con su sombra, y los cedros de Dios con sus ramas.

11 Î şi trimitea mlădiţele până la mare, până la râu se întindeau vlăstarele ei.

Extendía sus ramas hasta el mar, y sus renuevos hasta el río.

12 D e ce i-ai străpuns gardul ca să o culeagă astfel toţi cei ce trec pe drum?

¿Por qué has derribado sus vallados, de modo que la vendimian todos los que pasan de camino?

13 O râmă mistreţul din pădure şi o pasc fiarele câmpului.

El puerco montés la devora, y de ella se alimenta todo lo que se mueve en el campo.

14 D umnezeu al Oştirilor, întoarce-Te, Te rog! Priveşte din ceruri şi ia aminte! Cercetează via aceasta,

Oh Dios de los ejércitos, vuelve ahora, te rogamos; mira y ve desde el cielo, y cuida esta vid,

15 r ădăcina pe care a sădit-o dreapta Ta, fiul pe care l-ai înălţat pentru Tine!

la cepa que tu diestra ha plantado y el vástago que para ti has fortalecido.

16 E ste arsă de foc şi tăiată. Poporul Tău piere din pricina mustrării feţei Tale.

Está quemada con fuego, y cortada; ante el reproche de tu rostro perecen.

17 M âna Ta să fie peste omul dreptei Tale, peste fiul omului pe care l-ai înălţat pentru Tine!

Sea tu mano sobre el hombre de tu diestra, sobre el hijo de hombre que para ti fortaleciste.

18 A tunci noi nu ne vom mai întoarce de la Tine! Înviorează-ne şi vom chema Numele Tău!

Entonces no nos apartaremos de ti; avívanos, e invocaremos tu nombre.

19 D oamne, Dumnezeul Oştirilor, adu-ne înapoi! Fă să lumineze faţa Ta peste noi şi vom fi eliberaţi!

Oh Señor, Dios de los ejércitos, restáuranos; haz resplandecer tu rostro sobre nosotros y seremos salvos.