1 C ând regele Ezechia a auzit lucrul acesta, şi-a sfâşiat hainele, s-a acoperit cu un sac şi s-a dus la Casa Domnului.

Y sucedió que cuando oyó esto el rey Ezequías, rasgó sus vestidos, se cubrió de cilicio y entró en la casa del Señor.

2 I -a trimis la profetul Isaia, fiul lui Amoţ, pe Eliachim, cel ce răspundea de palat, pe scribul Şebna şi pe cei bătrâni dintre preoţi, acoperiţi toţi cu saci.

Envió entonces a Eliaquim, mayordomo de la casa real, con el escriba Sebna y los ancianos de los sacerdotes, cubiertos de cilicio, al profeta Isaías, hijo de Amoz.

3 E i i-au zis: – Aşa vorbeşte Ezechia: „Aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă şi de ruşine, căci copiii sunt gata să se nască, dar nu mai este nici o putere pentru a le da naştere.

Y ellos le dijeron: Así dice Ezequías: “Este día es día de angustia, de reprensión y de desprecio, pues hijos están para nacer, pero no hay fuerzas para dar a luz.

4 P oate că Domnul, Dumnezeul tău, a auzit toate cuvintele lui Rab-Şache, care a fost trimis de stăpânul său, împăratul Asiriei, pentru a-L batjocori pe Dumnezeul cel Viu şi poate că Domnul, Dumnezeul tău, îl va mustra pentru cuvintele pe care le-a auzit. De aceea înalţă o rugăciune pentru cei care au mai rămas!“

“Tal vez el Señor tu Dios oirá todas las palabras del Rabsaces, a quien su señor, el rey de Asiria, ha enviado para injuriar al Dios vivo, y lo reprenderá por las palabras que el Señor tu Dios ha oído. Eleva, pues, una oración por el remanente que aún queda.”

5 C ând slujitorii regelui Ezechia au venit la Isaia,

Cuando llegaron los siervos del rey Ezequías ante Isaías,

6 a cesta le-a zis: – Să-i spuneţi stăpânului vostru că aşa vorbeşte Domnul: „Nu te speria de cuvintele pe care le-ai auzit şi cu care slujitorii împăratului Asiriei M-au blasfemiat.

éste les dijo: Así diréis a vuestro señor: “Así dice el Señor: ‘No temas por las palabras que has oído, con las que los criados del rey de Asiria me han blasfemado.

7 I ată, voi pune în el un duh şi astfel, la auzirea unui zvon, se va întoarce în ţara lui; şi voi face să cadă ucis de sabie chiar în ţara lui.“

‘He aquí, pondré en él un espíritu, oirá un rumor y se volverá a su tierra; y en su tierra lo haré caer a espada.’”

8 C ând Rab-Şache a auzit că împăratul Asiriei plecase din Lachiş, s-a întors şi l-a găsit pe acesta luptând împotriva Libnei.

Entonces el Rabsaces volvió y halló al rey de Asiria peleando contra Libna, pues había oído que el rey había partido de Laquis.

9 D upă aceea, când împăratul Asiriei a auzit că Tirhaka, regele din Cuş, a pornit la luptă împotriva lui, a trimis din nou soli la Ezechia, zicând:

Y les oyó decir acerca de Tirhaca, rey de Etiopía: He aquí, ha salido a pelear contra ti. Entonces envió de nuevo mensajeros a Ezequías, diciendo:

10 „ Aşa să-i vorbiţi lui Ezechia, regele lui Iuda: «Nu-l lăsa pe Dumnezeul tău, în care te încrezi, să te amăgească zicându-ţi că Ierusalimul nu va fi dat în mâna împăratului Asiriei.

Así diréis a Ezequías, rey de Judá: “No te engañe tu Dios en quien tú confías, diciendo: ‘Jerusalén no será entregada en mano del rey de Asiria.’

11 C u siguranţă ai auzit ce au făcut împăraţii Asiriei tuturor ţărilor cucerite, distrugându-le în întregime! Şi tu să fii oare salvat?

“He aquí, tú has oído lo que los reyes de Asiria han hecho a todas las naciones, destruyéndolas por completo, ¿y serás tú librado?

12 Ş i-au salvat, oare, zeii neamurile pe care părinţii mei le-au distrus: pe Gozan, pe Haran, pe Reţef şi pe fiii lui Eden, care erau în Tel-Asar?

“¿Acaso los libraron los dioses de las naciones que mis padres destruyeron, es decir, Gozán, Harán, Resef y a los hijos de Edén que estaban en Telasar ?

13 U nde este regele Hamatului, regele Arpadului şi regele cetăţii Sefarvayim, al cetăţii Hena sau al cetăţii Iva?»“ Rugăciunea lui Ezechia

“¿Dónde está el rey de Hamat, el rey de Arfad, el rey de la ciudad de Sefarvaim, de Hena y de Iva ?”

14 E zechia a luat scrisoarea din mâna solilor şi a citit-o. Apoi s-a dus la Casa Domnului şi a întins-o înaintea Domnului.

Entonces Ezequías tomó la carta de mano de los mensajeros y la leyó, y subió a la casa del Señor y la extendió delante del Señor.

15 E zechia s-a rugat Domnului şi a zis: „O, Doamne, Dumnezeul lui Israel, Tu, Care tronezi deasupra heruvimilor! Tu eşti singurul Dumnezeu al tuturor regatelor pământului! Tu ai făcut cerurile şi pământul!

Y oró Ezequías delante del Señor, y dijo: Oh Señor, Dios de Israel, que estás sobre los querubines, sólo tú eres Dios de todos los reinos de la tierra. Tú hiciste los cielos y la tierra.

16 D oamne, pleacă-Ţi urechea şi ascultă! Doamne, deschide-Ţi ochii şi priveşte! Auzi cuvintele pe care Sanherib le-a trimis ca să-L batjocorească pe Dumnezeul cel Viu!

Inclina, oh Señor, tu oído y escucha; abre, oh Señor, tus ojos y mira; escucha las palabras que Senaquerib ha enviado para injuriar al Dios vivo.

17 D oamne, este adevărat că împăraţii Asiriei au pustiit aceste neamuri şi ţările lor

En verdad, oh Señor, los reyes de Asiria han asolado las naciones y sus tierras,

18 ş i că le-au aruncat zeii în foc, însă ei i-au distrus pentru că nu erau Dumnezeu, ci lucrări făcute de mâna omului; erau doar lemn şi piatră.

y han echado sus dioses al fuego, porque no eran dioses, sino obra de manos de hombre, de madera y piedra; por eso los han destruido.

19 A cum, Doamne, Dumnezeul nostru, Te rugăm, scapă-ne din mâna lui, ca să ştie toate regatele pământului că Tu, Doamne, eşti singurul Dumnezeu!“ Profeţia lui Isaia împotriva lui Sanherib

Y ahora, oh Señor, Dios nuestro, líbranos, te ruego, de su mano para que todos los reinos de la tierra sepan que sólo tú, oh Señor, eres Dios.

20 A tunci Isaia, fiul lui Amoţ, a trimis la Ezechia să i se spună: „Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Ţi-am auzit rugăciunea pe care Mi-ai făcut-o cu privire la Sanherib, împăratul Asiriei.

Entonces Isaías, hijo de Amoz, envió a decir a Ezequías: Así dice el Señor, Dios de Israel: “Lo que me has rogado acerca de Senaquerib, rey de Asiria, he escuchado.”

21 I ată care este cuvântul pe care l-a rostit Domnul împotriva acestuia: Fecioara, fiica Sionului, te dispreţuieşte şi îşi bate joc de tine! Fiica Ierusalimului dă din cap în timp ce fugi!

Esta es la palabra que el Señor ha hablado contra él: “Te ha despreciado y se ha burlado de ti la virgen hija de Sion; ha movido la cabeza a tus espaldas la hija de Jerusalén.

22 Ş tii pe Cine ai batjocorit şi ai blasfemiat tu? Ştii împotriva Cui ţi-ai ridicat glasul? Ştii împotriva Cui ţi-ai înălţat mândru privirea? Împotriva Sfântului lui Israel!

“¿A quién has injuriado y blasfemado ? ¿Y contra quién has alzado la voz y levantado con altivez tus ojos? ¡Contra el Santo de Israel!

23 P rin solii tăi L-ai batjocorit pe Domnul şi ai zis: ‘Cu mulţimea carelor mele am urcat înălţimile munţilor până la cele mai înalte piscuri ale Libanului! I-am tăiat cei mai înalţi cedri şi cei mai aleşi chiparoşi. Am ajuns la cele mai îndepărtate locuri şi la pădurea cea mai deasă.

“Por mano de tus mensajeros has injuriado al Señor, y has dicho: ‘Con mis numerosos carros subí a las cumbres de los montes, a las partes más remotas del Líbano; corté sus altos cedros y sus mejores cipreses, y entré en su morada más lejana, en su más frondoso bosque.

24 A m săpat fântâni şi am băut ape străine şi cu tălpile picioarelor mele am secat toate pâraiele Egiptului.’

‘Yo cavé pozos y bebí aguas extranjeras, y sequé con la planta de mi pie todos los ríos de Egipto.’

25 N -ai auzit? Eu le-am întocmit cu mult timp în urmă, din zile străvechi, le-am plănuit; acum însă le-am îngăduit să se împlinească, anume ca tu să prefaci cetăţile fortificate în mormane de dărâmături.

“¿No has oído? Hace mucho tiempo que lo hice, desde la antigüedad lo había planeado. Ahora lo he realizado, para que conviertas las ciudades fortificadas en montones de ruinas.

26 L ocuitorii lor sunt neputincioşi, sunt uluiţi şi făcuţi de ruşine. Au ajuns ca iarba de pe câmp şi ca verdeaţa fragedă, ca iarba de pe acoperişuri, care se usucă înainte să crească.

“Sus habitantes, faltos de fuerzas, fueron desalentados y humillados; vinieron a ser como la vegetación del campo y como la hierba verde, como la hierba en los techos que se quema antes de que haya crecido.

27 D ar Eu ştiu unde stai, când ieşi şi când intri şi cât eşti de furios pe Mine.

“Pero conozco tu sentarte, tu salir y tu entrar, y tu furor contra mí.

28 P entru că te-ai mâniat pe Mine şi pentru că trufia ta a ajuns la urechile Mele, voi pune veriga Mea în nasul tău şi zăbala Mea în gura ta şi te voi întoarce pe drumul pe care ai venit!

“Porque te has airado contra mí, y porque tu arrogancia ha subido hasta mis oídos, pondré, pues, mi garfio en tu nariz y mi freno en tus labios, y te haré volver por el camino por donde viniste.

29 A cesta va fi semnul pentru tine, Ezechia: anul acesta veţi mânca ce va creşte de la sine, iar în al doilea an – ce va răsări din ce a rămas. Dar în al treilea an veţi semăna şi veţi secera, veţi planta vii şi le veţi mânca roadele.

“Esto te será por señal: Este año comeréis lo que crezca espontáneamente; el segundo año lo que nazca de por sí, y en el tercer año sembrad, segad, plantad viñas y comed su fruto.

30 S upravieţuitorii Casei lui Iuda, cei rămaşi, vor prinde iarăşi rădăcini dedesubt şi vor da rod deasupra.

“Y el remanente de la casa de Judá que se salve, echará de nuevo raíces por debajo y dará fruto por arriba.

31 C ăci din Ierusalim va ieşi o rămăşiţă şi din muntele Sion o ceată de supravieţuitori. Râvna Domnului Oştirilor va face lucrul acesta.»“

“Porque de Jerusalén saldrá un remanente, y del monte Sion sobrevivientes. El celo del Señor de los ejércitos hará esto.

32 „ De aceea aşa vorbeşte Domnul cu privire la împăratul Asiriei: «Nu va intra în cetatea aceasta şi nu va trage nici o săgeată acolo; nu va veni în faţa ei cu vreun scut şi nu va ridica împotriva ei nici o rampă de asalt.

“Por tanto, así dice el Señor acerca del rey de Asiria: ‘El no entrará en esta ciudad, ni lanzará allí flecha alguna; tampoco vendrá delante de ella con escudo, ni levantará terraplén contra ella.

33 P e drumul pe care a venit, pe acela se va întoarce şi nu va intra în cetatea aceasta, zice Domnul.

‘Por el camino que vino, por él se volverá, y no entrará en esta ciudad’ —declara el Señor.

34 E u voi ocroti cetatea aceasta pentru a o izbăvi, de dragul Meu şi de dragul robului Meu David.»“

“Porque defenderé esta ciudad para salvarla por amor a mí mismo y por amor a mi siervo David.” Muerte de Senaquerib

35 Î n acea noapte, îngerul Domnului a ieşit în tabăra asirienilor şi a ucis o sută optzeci şi cinci de mii de oameni. Când ceilalţi s-au trezit dis-de-dimineaţă, au văzut că toţi erau nişte trupuri moarte.

Y aconteció que aquella misma noche salió el ángel del Señor e hirió a ciento ochenta y cinco mil en el campamento de los asirios; cuando los demás se levantaron por la mañana, he aquí, todos eran cadáveres.

36 A tunci Sanherib, împăratul Asiriei, şi-a ridicat tabăra şi a plecat. El s-a întors la Ninive şi a locuit acolo.

Senaquerib, rey de Asiria, partió y regresó a su tierra, y habitó en Nínive.

37 Î n timp ce se închina în templul zeului său, Nisrok, fiii săi, Adra-Melek şi Sareţer, l-au ucis cu sabia şi au fugit în ţara Ararat. Şi în locul lui a domnit fiul său Esar-Hadon.

Y sucedió que mientras él adoraba en la casa de su dios Nisroc, Adramelec y Sarezer lo mataron a espada y huyeron a la tierra de Ararat. Y su hijo Esar-hadón reinó en su lugar.