1 « Ascultaţi cuvântul acesta, juncane din Başan, de pe muntele Samaria, voi, femeilor, care asupriţi pe sărmani, care zdrobiţi pe săraci şi ziceţi soţilor voştri: ‘Aduceţi-ne ceva de băut!’»

Oíd esta palabra, vacas de Basán, que estáis en el monte de Samaria, las que oprimís a los pobres, quebrantáis a los menesterosos, y decís a vuestros maridos: Traed ahora, para que bebamos.

2 S tăpânul Domn a jurat pe sfinţenia Sa astfel: «Iată vin zile pentru voi când vă vor trage cu cârlige, iar pe ultimele dintre voi – cu cârlige de pescuit.

El Señor Dios ha jurado por su santidad: He aquí, vienen sobre vosotras días en que os llevarán con garfios, y a vuestro remanente con anzuelos.

3 V eţi ieşi prin spărturile zidului, fiecare drept înainte, şi veţi fi alungate în Harmon, zice Domnul.

Saldréis por las brechas, una tras otra, y seréis expulsadas al Harmón —declara el Señor.

4 D uceţi-vă la Betel şi păcătuiţi! Duceţi-vă la Ghilgal şi păcătuiţi şi mai mult! Aduceţi-vă dimineaţa jertfele şi daţi-vă zeciuielile la fiecare trei zile!

Entrad en Betel y pecad, multiplicad en Gilgal las transgresiones; traed vuestros sacrificios cada mañana, vuestros diezmos cada tres días.

5 A duceţi jertfă de mulţumire din pâine dospită şi lăudaţi-vă cu darurile de bunăvoie, trâmbiţaţi despre ele, căci aceasta vă place, israeliţilor, zice Stăpânul Domn. Eşecul Israelului în a învăţa prin disciplinare

Ofreced también pan leudado en ofrenda de gratitud, y proclamad ofrendas voluntarias, dad las a conocer, puesto que así os place, hijos de Israel —declara el Señor Dios.

6 P rin urmare, şi Eu v-am trimis foamete în toate cetăţile voastre şi am adus lipsă de pâine în toate locurile voastre. Dar tot nu v-aţi întors la Mine, zice Domnul.

Yo también os he dado dientes limpios en todas vuestras ciudades, y falta de pan en todos vuestros lugares; pero os no habéis vuelto a mí —declara el Señor.

7 M ai mult, tot Eu am oprit ploaia pentru voi, când mai erau încă trei luni până la seceriş. Am dat ploaie peste o cetate, dar peste o alta n-am lăsat să plouă; peste un ogor a plouat, însă alt ogor nu a avut parte de ploaie şi s-a uscat.

Y además os retuve la lluvia cuando aún faltaban tres meses para la siega; hice llover sobre una ciudad y sobre otra ciudad no hice llover; sobre una parte llovía, y la parte donde no llovía, se secó.

8 D ouă-trei cetăţi s-au dus însetate la o alta ca să bea apă, dar nu s-au săturat. Cu toate acestea, nu v-aţi întors la Mine, zice Domnul.

Así que de dos o tres ciudades iban tambaleándose a otra ciudad para beber agua, y no se saciaban; pero no os habéis vuelto a mí —declara el Señor.

9 D e multe ori v-am lovit grădinile şi viile cu filoxera şi cu mana. Apoi lăcustele v-au devorat smochinii şi măslinii, dar tot nu v-aţi întors la Mine, zice Domnul.

Os herí con viento abrasador y con añublo; y la oruga ha devorado vuestros muchos huertos y viñedos, vuestras higueras y vuestros olivos; pero no os habéis vuelto a mí —declara el Señor.

10 A m trimis împotriva voastră molima, ca şi în Egipt. I-am ucis pe tinerii voştri cu sabia şi am tăiat caii voştri căzuţi ca pradă. Am ridicat duhoarea taberelor voastre până la nările voastre, dar tot nu v-aţi întors la Mine, zice Domnul.

Envié contra vosotros una plaga, como la plaga de Egipto, maté a espada a vuestros jóvenes, junto con vuestros caballos capturados, e hice subir hasta vuestras narices el hedor de vuestro campamento; pero no os habéis vuelto a mí —declara el Señor.

11 P e unii dintre voi i-am nimicit, cum a nimicit Dumnezeu Sodoma şi Gomora. Aţi ajuns ca tăciunele scos din jar, dar tot nu v-aţi întors la Mine, zice Domnul.

Os destruí como Dios destruyó a Sodoma y a Gomorra, y fuisteis como tizón arrebatado de la hoguera; pero no os habéis vuelto a mí —declara el Señor.

12 D e aceea îţi voi face astfel, Israele, şi, pentru că îţi voi face astfel, pregăteşte-te să-L întâlneşti pe Dumnezeul tău, Israele!

Por tanto, así haré contigo, Israel; y porque te he de hacer esto, prepárate para encontrarte con tu Dios, oh Israel.

13 C ăci iată că El este Cel Ce a întocmit munţii, Cel Ce a creat vântul şi i-a descoperit omului gândul Său, Cel Ce a prefăcut răsăritul în întuneric şi Cel Ce umblă pe înălţimile pământului – Domnul, Dumnezeul Oştirilor, este Numele Său.»

Pues he aquí el que forma los montes, crea el viento y declara al hombre cuáles son sus pensamientos, el que del alba hace tinieblas y camina sobre las alturas de la tierra: el Señor, Dios de los ejércitos, es su nombre.