1 S inguraticul caută ce-i place lui însuşi; el sfidează orice înţelepciune.
El que vive aislado busca su propio deseo, contra todo consejo se encoleriza.
2 C el prost nu-şi găseşte plăcerea în învăţătură, ci doar în a-şi face cunoscută părerea.
El necio no se deleita en la prudencia, sino sólo en revelar su corazón.
3 C ând vine cel rău, vine şi dispreţul şi o dată cu ruşinea, vine şi ocara.
Cuando llega el impío, llega también el desprecio, y con la deshonra viene la afrenta.
4 C uvintele gurii unui om sunt ca nişte ape adânci; izvorul înţelepciunii este ca un pârâu curgător.
Aguas profundas son las palabras de la boca del hombre; arroyo que fluye, la fuente de sabiduría.
5 N u este bine să fii părtinitor cu cel rău, sau să nedreptăţeşti pe cel nevinovat la judecată.
No es bueno mostrar preferencia por el impío, para ignorar al justo en el juicio.
6 B uzele prostului aduc ceartă şi gura lui cere lovituri.
Los labios del necio provocan contienda, y su boca llama a los golpes.
7 G ura celui prost îi aduce ruina şi buzele lui sunt o cursă pentru sufletul lui.
La boca del necio es su ruina, y sus labios una trampa para su alma.
8 C uvintele bârfitorului sunt ca nişte prăjituri; ele alunecă până în adâncul stomacului.
Las palabras del chismoso son como bocados deliciosos, y penetran hasta el fondo de las entrañas.
9 C ine este leneş în lucrul lui este confrate cu cel ce distruge.
También el que es negligente en su trabajo es hermano del que destruye.
10 N umele Domnului este un turn tare; cel drept fuge în el şi este protejat.
El nombre del Señor es torre fuerte, a ella corre el justo y está a salvo.
11 A verea este o cetate întărită pentru cel bogat; şi-o închipuie ca pe un zid înalt.
La fortuna del rico es su ciudad fortificada, y como muralla alta en su imaginación.
12 Î nainte de pieire omul se îngâmfă, dar smerenia merge înaintea gloriei.
Antes de la destrucción el corazón del hombre es altivo, pero a la gloria precede la humildad.
13 C ine răspunde fără să fi ascultat face o prostie şi îşi atrage ruşinea.
El que responde antes de escuchar, cosecha necedad y vergüenza.
14 D uhul omului îl încurajează când este bolnav, dar cine poate sprijini un duh zdrobit?
El espíritu del hombre puede soportar su enfermedad, pero el espíritu quebrantado, ¿quién lo puede sobrellevar ?
15 M intea celor cu discernământ dobândeşte cunoştinţă şi urechea celor înţelepţi caută învăţătură.
El corazón del prudente adquiere conocimiento, y el oído del sabio busca el conocimiento.
16 U n dar deschide uşi celui ce îl oferă şi-l duce înaintea celor mari.
La dádiva del hombre le abre camino y lo lleva ante la presencia de los grandes.
17 P rimul care-şi apără cauza pare că are dreptate, până vine altul şi-i pune întrebări.
Justo parece el primero que defiende su causa hasta que otro viene y lo examina.
18 A runcarea sorţului pune capăt neînţelegerilor şi decide între cei puternici.
La suerte pone fin a las contiendas y decide entre los poderosos.
19 U n frate nedreptăţit este mai greu de câştigat decât o cetate întărită şi neînţelegerile sunt ca porţile închise ale unei cetăţi.
El hermano ofendido es más difícil de ganar que una ciudad fortificada, y las contiendas son como cerrojos de fortaleza.
20 D in rodul gurii lui omul îşi satură fiinţa şi din venitul buzelor lui se satură.
Con el fruto de su boca el hombre sacia su vientre, con el producto de sus labios se saciará.
21 V iaţa şi moartea stau în puterea limbii, iar cei ce o iubesc îi vor mânca roadele.
Muerte y vida están en poder de la lengua, y los que la aman comerán su fruto.
22 C el ce-şi găseşte o soţie găseşte ce este bine şi primeşte astfel o favoare de la Domnul.
El que halla esposa halla algo bueno y alcanza el favor del Señor.
23 S ăracul vorbeşte implorând milă, dar bogatul răspunde cu asprime.
El pobre habla suplicando, pero el rico responde con dureza.
24 C ine are mulţi prieteni poate ajunge la ruină, dar există un amic care ţine la tine mai mult decât un frate.
El hombre de muchos amigos se arruina, pero hay amigo más unido que un hermano.