1 D acă stai la masă împreună cu un conducător, ia seama bine la ceea ce este înaintea ta!
Cuando te sientes a comer con un gobernante, considera bien lo que está delante de ti,
2 P une-ţi un cuţit la gâtlej dacă eşti un om nesăţios!
y pon cuchillo a tu garganta, si eres hombre de mucho apetito.
3 N u pofti delicatesele lui pentru că sunt o hrană înşelătoare!
No desees sus manjares, porque es alimento engañoso.
4 N u te trudi să te îmbogăţeşti; fii înţelept să arăţi cumpătare!
No te fatigues en adquirir riquezas, deja de pensar en ellas.
5 A bia ţi-ai aruncat ochii asupra bogăţiei şi nu mai este, căci, în mod sigur, îi vor creşte aripi, şi va fugi spre ceruri ca un vultur!
Cuando pones tus ojos en ella, ya no está. Porque la riqueza ciertamente se hace alas, como águila que vuela hacia los cielos.
6 N u mânca pâinea zgârcitului şi nu pofti delicatesele lui,
No comas el pan del egoísta, ni desees sus manjares;
7 c ăci el este omul care întotdeauna se gândeşte la cost! „Mănâncă şi bea“, îţi spune el, dar inima lui nu este cu tine.
pues como piensa dentro de sí, así es. El te dice: Come y bebe, pero su corazón no está contigo.
8 V ei vărsa bucăţica pe care ai mâncat-o şi-ţi vei irosi cuvintele tale plăcute.
Vomitarás el bocado que has comido, y malgastarás tus cumplidos.
9 N u vorbi unui prost, căci el va dispreţui înţelepciunea cuvintelor tale!
No hables a oídos del necio, porque despreciará la sabiduría de tus palabras.
10 N u muta hotarul cel vechi şi nu intra pe ogorul orfanilor,
No muevas el lindero antiguo, ni entres en la heredad de los huérfanos,
11 c ăci Apărătorul lor este puternic! El le va apăra cauza împotriva ta.
porque su Redentor es fuerte; El defenderá su causa contra ti.
12 A pleacă-ţi inima spre învăţătură şi urechile la cuvintele cunoştinţei!
Aplica tu corazón a la instrucción y tus oídos a las palabras del conocimiento.
13 N u scuti copilul de disciplinare, căci dacă îl pedepseşti cu nuiaua, nu va muri!
No escatimes la disciplina del niño; aunque lo castigues con vara, no morirá.
14 D acă îl pedepseşti cu nuiaua, îi vei salva sufletul din Locuinţa Morţilor.
Lo castigarás con vara, y librarás su alma del Seol.
15 F iul meu, dacă inima ta este înţeleaptă, atunci inima mea se va bucura.
Hijo mío, si tu corazón es sabio, mi corazón también se me alegrará;
16 L ăuntrul fiinţei mele se va înveseli când buzele tale vor spune ce este drept.
y se regocijarán mis entrañas cuando tus labios hablen lo que es recto.
17 N u-ţi lăsa inima să invidieze pe cei păcătoşi, ci să ai întotdeauna frică de Domnul!
No envidie tu corazón a los pecadores, antes vive siempre en el temor del Señor;
18 C u siguranţă există o răsplată viitoare şi nădejdea ta nu va fi tăiată!
porque ciertamente hay un futuro, y tu esperanza no será cortada.
19 A scultă, fiul meu, şi fii înţelept, păstrează-ţi inima pe cărarea dreaptă!
Escucha, hijo mío, y sé sabio, y dirige tu corazón por el buen camino.
20 N u fi printre cei care beau mult vin, nici printre cei ce se ghiftuiesc cu carne,
No estés con los bebedores de vino, ni con los comilones de carne,
21 c ăci beţivul şi mâncăul vor sărăci, iar somnolenţa îi va îmbrăca în zdrenţe!
porque el borracho y el glotón se empobrecerán, y la somnolencia se vestirá de harapos.
22 A scultă de tatăl tău, care ţi-a dat viaţă şi nu-ţi dispreţui mama, când a îmbătrânit!
Escucha a tu padre, que te engendró, y no desprecies a tu madre cuando envejezca.
23 C umpără adevărul şi nu-l vinde, dobândeşte înţelepciunea, învăţătura şi priceperea!
Compra la verdad y no la vendas, adquiere sabiduría, instrucción e inteligencia.
24 T atăl celui drept va avea mari bucurii; cine are un fiu înţelept se bucură de el.
El padre del justo se regocijará en gran manera, y el que engendra un sabio se alegrará en él.
25 S ă se bucure tatăl tău şi mama ta, să se înveselească cea care te-a născut!
Alégrense tu padre y tu madre, y regocíjese la que te dio a luz.
26 F iul meu, dă-mi inima ta şi să găsească plăcere ochii tăi în căile mele,
Dame, hijo mío, tu corazón, y que tus ojos se deleiten en mis caminos.
27 c ăci prostituata este o groapă adâncă şi femeia străină este o fântână îngustă.
Porque fosa profunda es la ramera, y pozo angosto es la mujer desconocida.
28 E a pândeşte ca un hoţ şi îi înmulţeşte pe cei necredincioşi între oameni.
Ciertamente como ladrón acecha, y multiplica los infieles entre los hombres.
29 A le cui sunt vaiurile? Ale cui sunt oftările? Ale cui sunt certurile? Ale cui sunt plângerile? Ale cui sunt rănile fără motiv? Ai cui sunt ochii roşii?
¿De quién son los ayes ? ¿De quién las tristezas? ¿De quién las contiendas? ¿De quién las quejas? ¿De quién las heridas sin causa? ¿De quién los ojos enrojecidos?
30 A le celor ce întârzie la vin şi care se duc să caute vasul cu vin amestecat.
De los que se demoran mucho con el vino, de los que van en busca de vinos mezclados.
31 N u te uita la vin când este roşu, când spumegă în pahar şi când alunecă uşor!
No mires al vino cuando rojea, cuando resplandece en la copa; entra suavemente,
32 C ăci la urmă muşcă ca un şarpe şi otrăveşte ca o viperă.
pero al final como serpiente muerde, y como víbora pica.
33 O chii tăi vor vedea lucruri ciudate şi inima ta va vorbi lucruri stricate.
Tus ojos verán cosas extrañas, y tu corazón proferirá perversidades.
34 V ei fi ca un om culcat în mijlocul mării sau ca unul întins pe vârful unui catarg.
Y serás como el que se acuesta en medio del mar, o como el que se acuesta en lo alto de un mástil.
35 „ M-au lovit, dar nu m-au rănit! M-au bătut, dar nu simt nimic! Când mă voi trezi, pot găsi altceva de băut?“
Y dirás: me hirieron, pero no me dolió; me golpearon, pero no lo sentí. Cuando despierte, volveré a buscar más.