1 D acă stai la masă împreună cu un conducător, ia seama bine la ceea ce este înaintea ta!

When you sit to eat with a ruler, consider diligently what is before you;

2 P une-ţi un cuţit la gâtlej dacă eşti un om nesăţios!

put a knife to your throat, if you are a man given to appetite.

3 N u pofti delicatesele lui pentru că sunt o hrană înşelătoare!

Don’t be desirous of his dainties, since they are deceitful food.

4 N u te trudi să te îmbogăţeşti; fii înţelept să arăţi cumpătare!

Don’t weary yourself to be rich. In your wisdom, show restraint.

5 A bia ţi-ai aruncat ochii asupra bogăţiei şi nu mai este, căci, în mod sigur, îi vor creşte aripi, şi va fugi spre ceruri ca un vultur!

Why do you set your eyes on that which is not? For it certainly sprouts wings like an eagle and flies in the sky.

6 N u mânca pâinea zgârcitului şi nu pofti delicatesele lui,

Don’t eat the food of him who has a stingy eye, and don’t crave his delicacies:

7 c ăci el este omul care întotdeauna se gândeşte la cost! „Mănâncă şi bea“, îţi spune el, dar inima lui nu este cu tine.

for as he thinks about the cost, so he is. “Eat and drink!” he says to you, but his heart is not with you.

8 V ei vărsa bucăţica pe care ai mâncat-o şi-ţi vei irosi cuvintele tale plăcute.

The morsel which you have eaten you shall vomit up, and lose your good words.

9 N u vorbi unui prost, căci el va dispreţui înţelepciunea cuvintelor tale!

Don’t speak in the ears of a fool, for he will despise the wisdom of your words.

10 N u muta hotarul cel vechi şi nu intra pe ogorul orfanilor,

Don’t move the ancient boundary stone. Don’t encroach on the fields of the fatherless:

11 c ăci Apărătorul lor este puternic! El le va apăra cauza împotriva ta.

for their Defender is strong. He will plead their case against you.

12 A pleacă-ţi inima spre învăţătură şi urechile la cuvintele cunoştinţei!

Apply your heart to instruction, and your ears to the words of knowledge.

13 N u scuti copilul de disciplinare, căci dacă îl pedepseşti cu nuiaua, nu va muri!

Don’t withhold correction from a child. If you punish him with the rod, he will not die.

14 D acă îl pedepseşti cu nuiaua, îi vei salva sufletul din Locuinţa Morţilor.

Punish him with the rod, and save his soul from Sheol.

15 F iul meu, dacă inima ta este înţeleaptă, atunci inima mea se va bucura.

My son, if your heart is wise, then my heart will be glad, even mine:

16 L ăuntrul fiinţei mele se va înveseli când buzele tale vor spune ce este drept.

yes, my heart will rejoice, when your lips speak what is right.

17 N u-ţi lăsa inima să invidieze pe cei păcătoşi, ci să ai întotdeauna frică de Domnul!

Don’t let your heart envy sinners; but rather fear Yahweh all the day long.

18 C u siguranţă există o răsplată viitoare şi nădejdea ta nu va fi tăiată!

Indeed surely there is a future hope, and your hope will not be cut off.

19 A scultă, fiul meu, şi fii înţelept, păstrează-ţi inima pe cărarea dreaptă!

Listen, my son, and be wise, and keep your heart on the right path!

20 N u fi printre cei care beau mult vin, nici printre cei ce se ghiftuiesc cu carne,

Don’t be among ones drinking too much wine, or those who gorge themselves on meat:

21 c ăci beţivul şi mâncăul vor sărăci, iar somnolenţa îi va îmbrăca în zdrenţe!

for the drunkard and the glutton shall become poor; and drowsiness clothes them in rags.

22 A scultă de tatăl tău, care ţi-a dat viaţă şi nu-ţi dispreţui mama, când a îmbătrânit!

Listen to your father who gave you life, and don’t despise your mother when she is old.

23 C umpără adevărul şi nu-l vinde, dobândeşte înţelepciunea, învăţătura şi priceperea!

Buy the truth, and don’t sell it. Get wisdom, discipline, and understanding.

24 T atăl celui drept va avea mari bucurii; cine are un fiu înţelept se bucură de el.

The father of the righteous has great joy. Whoever fathers a wise child delights in him.

25 S ă se bucure tatăl tău şi mama ta, să se înveselească cea care te-a născut!

Let your father and your mother be glad! Let her who bore you rejoice!

26 F iul meu, dă-mi inima ta şi să găsească plăcere ochii tăi în căile mele,

My son, give me your heart; and let your eyes keep in my ways.

27 c ăci prostituata este o groapă adâncă şi femeia străină este o fântână îngustă.

For a prostitute is a deep pit; and a wayward wife is a narrow well.

28 E a pândeşte ca un hoţ şi îi înmulţeşte pe cei necredincioşi între oameni.

Yes, she lies in wait like a robber, and increases the unfaithful among men.

29 A le cui sunt vaiurile? Ale cui sunt oftările? Ale cui sunt certurile? Ale cui sunt plângerile? Ale cui sunt rănile fără motiv? Ai cui sunt ochii roşii?

Who has woe? Who has sorrow? Who has strife? Who has complaints? Who has needless bruises? Who has bloodshot eyes?

30 A le celor ce întârzie la vin şi care se duc să caute vasul cu vin amestecat.

Those who stay long at the wine; those who go to seek out mixed wine.

31 N u te uita la vin când este roşu, când spumegă în pahar şi când alunecă uşor!

Don’t look at the wine when it is red, when it sparkles in the cup, when it goes down smoothly.

32 C ăci la urmă muşcă ca un şarpe şi otrăveşte ca o viperă.

In the end, it bites like a snake, and poisons like a viper.

33 O chii tăi vor vedea lucruri ciudate şi inima ta va vorbi lucruri stricate.

Your eyes will see strange things, and your mind will imagine confusing things.

34 V ei fi ca un om culcat în mijlocul mării sau ca unul întins pe vârful unui catarg.

Yes, you will be as he who lies down in the middle of the sea, or as he who lies on top of the rigging:

35 „ M-au lovit, dar nu m-au rănit! M-au bătut, dar nu simt nimic! Când mă voi trezi, pot găsi altceva de băut?“

“They hit me, and I was not hurt! They beat me, and I don’t feel it! When will I wake up? I can do it again. I can find another.”