1 « Ascultaţi-Mă, voi, care urmăriţi dreptatea, voi, care-L căutaţi pe Domnul! Priviţi spre stânca din care aţi fost ciopliţi şi spre groapa din care aţi fost scoşi!

2 U itaţi-vă la Avraam, părintele vostru, şi la Sara care v-a născut! Când l-am chemat, era doar el singur, dar Eu l-am binecuvântat şi l-am înmulţit!

3 T ot astfel Domnul va mângâia Sionul, va mângâia toate ruinele lui; îi va face pustia ca Edenul, şi deşertul asemenea grădinii Domnului: bucurie şi veselie se vor afla în el, mulţumire şi cântec.

4 A scultă-Mă, poporul Meu! Ia aminte la ce spun, neamul Meu, pentru că Legea va ieşi de la Mine, iar dreptatea Mea o voi face o lumină pentru popoare!

5 D reptatea Mea se apropie, mântuirea Mea se arată, iar braţul Meu este pe cale să judece popoarele; ţinuturile de lângă mare aşteaptă şi nădăjduiesc în braţul Meu.

6 R idicaţi-vă ochii spre ceruri şi priviţi în jos spre pământ! Căci cerurile se vor risipi ca fumul, pământul se va învechi ca o haină, iar cei ce trăiesc pe el vor muri ca ţânţarii. Mântuirea Mea însă va dăinui pururi şi dreptatea Mea nu va avea sfârşit.

7 A scultaţi-Mă, voi, care cunoaşteţi dreptatea, tu, popor, care ai în inimă Legea Mea! Nu te teme de ocara oamenilor, nu-ţi fie frică de insultele lor,

8 c ăci îi va mânca molia ca pe o haină, viermele îi va mânca aşa cum mănâncă lâna. Dreptatea Mea însă va dăinui pururea, iar mântuirea Mea va fi pentru toate generaţiile.»

9 T rezeşte-Te! Trezeşte-Te! Îmbracă-Te în putere, braţ al Domnului! Trezeşte-Te ca în zilele din vechime, ca în generaţiile de demult! Nu eşti Tu Acela Care l-ai tăiat pe Rahab în bucăţi, Care ai străpuns monstrul Tanin ?

10 N u eşti Tu Acela Care ai uscat marea, apele marelui adânc, Care ai făcut un drum în adâncurile mării, pentru ca cei răscumpăraţi să treacă?

11 R ăscumpăraţii Domnului se vor întoarce şi vor intra în Sion cu strigăte de bucurie. O bucurie veşnică le va încununa capetele; bucuria şi veselia îi vor copleşi, iar necazul şi suspinul vor fugi de la ei.

12 « Eu, chiar Eu sunt Cel Ce te mângâi! De ce te temi, atunci, de omul cel muritor, de fiul omului care trece ca iarba,

13 u itând astfel de Domnul, Creatorul tău, Care a desfăşurat cerurile şi a pus temeliile pământului şi îngrozindu-te toată ziua de mânia asupritorului, care umblă să nimicească? Unde este mânia asupritorului?

14 C el subjugat va fi eliberat curând; el nu va muri în temniţă, nici nu-i va lipsi pâinea.

15 C ăci Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, Cel Care stârneşte marea şi face să-i urle valurile – Domnul Oştirilor este Numele Său.

16 A m pus cuvintele Mele în gura ta şi te-am acoperit cu umbra mâinii Mele, ca să aşez cerurile, să pun temeliile pământului şi să zic Sionului: ‘Tu eşti poporul Meu!’» Cupa mâniei Domnului

17 T rezeşte-te! Trezeşte-te! Ridică-te, Ierusalime, tu, care ai băut din mâna Domnului cupa mâniei Lui, care ai sorbit până la drojdii potirul ameţelii!

18 Î ntre toţi fiii pe care i-a născut, nu este nici unul care să-l călăuzească; între toţi fiii pe care i-a crescut, nu este nici unul care să-l apuce de mână.

19 A ceste două nenorociri au venit peste tine: pustiirea şi nimicirea, foametea şi sabia. Cine mai poate să plângă pentru tine? Cine te mai poate mângâia?

20 F iii tăi zac leşinaţi la fiecare colţ de uliţă, ca o antilopă prinsă în laţ; sunt plini de mânia Domnului şi de mustrarea Dumnezeului tău.

21 D e aceea, ascultă aceasta, tu, care eşti asuprit, tu, care eşti beat, dar nu de vin!

22 A şa vorbeşte Stăpânul tău, Domnul şi Dumnezeul tău, Apărătorul poporului Său: «Iată, ţi-am luat din mână cupa ameţelii, iar din potirul mâniei Mele nu vei mai bea vreodată!

23 O voi pune în mâna celor ce te chinuie, a celor care ţi-au zis: ‘Apleacă-te, ca să putem călca peste tine!’ Ţi-ai făcut atunci spatele ca pământul şi ca un drum pe care ei să umble!»