1 D umnezeul laudei mele, nu tăcea!

2 I ată că gura celui rău şi gura celui înşelător se deschid împotriva mea; îmi vorbesc cu o limbă mincinoasă.

3 M ă împresoară cu nişte cuvinte de ură şi se războiesc cu mine fără temei.

4 L a dragostea mea ei răspund cu duşmănie, dar eu mă rog.

5 E i îmi răsplătesc binele cu rău şi dragostea mea – cu ură.

6 P une un om rău împotriva lui şi un acuzator să stea la dreapta lui!

7 C ând va fi judecat, să fie găsit vinovat, iar rugăciunea să-i fie socotită un păcat.

8 F ie-i zilele puţine, iar slujba lui s-o ia altul!

9 S ă-i rămână fiii orfani, şi soţia lui – văduvă!

10 F iii lui să rătăcească cerşind şi căutând printre ruine!

11 C el ce l-a împrumutat să-i ia tot ceea ce are şi străinii să-l jefuiască de rodul muncii lui!

12 S ă nu mai fie nimeni care să-i arate îndurare şi să nu mai fie nimeni care să arate îndurare orfanilor lui!

13 F ie ca urmaşii lui să fie stârpiţi, iar în generaţia următoare să le fie şters numele!

14 S ă fie păstrată înaintea Domnului aducerea-aminte a vinii strămoşilor lui şi să nu fie şters păcatul mamei lui!

15 S ă rămână de-a pururi înaintea Domnului, iar El să le şteargă amintirea de pe pământ!

16 C ăci nu şi-a amintit să se poarte cu îndurare, ci l-a prigonit pe sărman şi pe nevoiaş şi l-a omorât pe cel cu inima zdrobită!

17 A iubit blestemul; de el să aibă parte! Nu i-a plăcut binecuvântarea; aceasta să stea departe de el!

18 A îmbrăcat blestemul ca pe propria haină, i-a intrat în pântece ca apa şi în oase – ca untdelemnul.

19 D e aceea, el să-i fie mantaua cu care se acoperă şi brâul cu care se încinge mereu!

20 A ceasta să fie răsplata potrivnicilor mei din partea Domnului şi a celor ce mă vorbesc de rău!

21 D ar Tu, Doamne, Stăpâne, de dragul Numelui Tău, fă-Ţi lucrarea cu mine! Pentru că îndurarea Ta este mare, mântuieşte-mă!

22 C ăci sunt sărman şi necăjit, iar inima mi-e rănită înăuntrul meu.

23 P ier ca o umbră trecătoare; sunt alungat ca o lăcustă.

24 G enunchii îmi sunt slăbiţi de post, iar trupul mi-e sleit din lipsă de grăsime.

25 A m ajuns de batjocura lor; cei ce mă văd dau din cap.

26 D oamne, Dumnezeul meu, ajută-mă! În îndurarea Ta, scapă-mă!

27 F ă ca ei să recunoască în aceasta mâna Ta, să recunoască că Tu, Doamne, ai făcut lucrul acesta!

28 E i blestemă, dar Tu binecuvântezi. Ei se ridică şi rămân de ruşine, dar robul Tău se va veseli.

29 P otrivnicii mei se îmbracă cu batjocura, se acoperă cu neruşinarea ca şi cu o manta.

30 E u Îl voi slăvi pe Domnul cu gura mea, în mijlocul multora Îl voi lăuda.

31 C ăci El stă la dreapta celui sărman, ca să-l scape de acuzatorii lui.