1 A u trecut multe zile, iar Domnul i-a vorbit lui Ilie în al treilea an astfel: „Du-te şi înfăţişează-te înaintea lui Ahab, căci voi trimite ploaie pe pământ.“

And it came to pass after many days, that the word of Jehovah came to Elijah, in the third year, saying, Go, show thyself unto Ahab; and I will send rain upon the earth.

2 I lie s-a dus să se înfăţişeze înaintea lui Ahab. În Samaria era foamete mare.

And Elijah went to show himself unto Ahab. And the famine was sore in Samaria.

3 A hab l-a chemat pe Obadia, cel care răspundea de palat. Obadia se temea mult de Domnul,

And Ahab called Obadiah, who was over the household. (Now Obadiah feared Jehovah greatly:

4 i ar când Izabela i-a omorât pe profeţii Domnului, Obadia a luat o sută de profeţi, a ascuns câte cincizeci în câte o peşteră şi i-a hrănit cu pâine şi cu apă.

for it was so, when Jezebel cut off the prophets of Jehovah, that Obadiah took a hundred prophets, and hid them by fifty in a cave, and fed them with bread and water.)

5 A hab i-a zis lui Obadia: „Du-te prin ţară, pe la toate izvoarele de apă şi pe la toate uedurile! Poate că vom găsi iarbă ca să păstrăm caii şi catârii în viaţă, astfel încât să nu trebuiască să omorâm nici unul dintre animale.“

And Ahab said unto Obadiah, Go through the land, unto all the fountains of water, and unto all the brooks: peradventure we may find grass and save the horses and mules alive, that we lose not all the beasts.

6 A poi şi-au împărţit între ei teritoriul pe care urmau să-l străbată: Ahab a plecat singur pe un drum, iar Obadia a plecat singur pe un alt drum.

So they divided the land between them to pass throughout it: Ahab went one way by himself, and Obadiah went another way by himself.

7 Î n timp ce era pe drum, Obadia s-a întâlnit cu Ilie. El l-a recunoscut, a căzut cu faţa la pământ şi l-a întrebat: – Tu eşti, stăpânul meu Ilie?

And as Obadiah was in the way, behold, Elijah met him: and he knew him, and fell on his face, and said, Is it thou, my lord Elijah?

8 – Eu sunt, i-a răspuns el. Du-te şi spune-i stăpânului tău că a venit Ilie!

And he answered him, It is I: go, tell thy lord, Behold, Elijah is here.

9 – Cu ce am păcătuit, a întrebat Obadia, de-l dai pe slujitorul tău pe mâna lui Ahab ca să fie omorât?

And he said, Wherein have I sinned, that thou wouldest deliver thy servant into the hand of Ahab, to slay me?

10 V iu este Domnul, Dumnezeul tău, că n-a rămas nici un neam şi nici un regat unde stăpânul meu să nu fi trimis să te caute; iar când spuneau că nu eşti acolo, punea acel regat sau acel neam să jure că nu te-a găsit.

As Jehovah thy God liveth, there is no nation or kingdom, whither my lord hath not sent to seek thee: and when they said, He is not here, he took an oath of the kingdom and nation, that they found thee not.

11 Ş i tu-mi ceri să merg şi să-i spun stăpânului meu că a venit Ilie.

And now thou sayest, Go, tell thy lord, Behold, Elijah is here.

12 Ş tiu eu oare unde te va duce Duhul Domnului după ce mă voi despărţi de tine? Astfel, dacă mă duc şi-i spun lui Ahab, iar el nu te va găsi, mă va omorî; însă slujitorul tău se teme de Domnul din tinereţea lui.

And it will come to pass, as soon as I am gone from thee, that the Spirit of Jehovah will carry thee whither I know not; and so when I come and tell Ahab, and he cannot find thee, he will slay me: but I thy servant fear Jehovah from my youth.

13 N u i s-a spus stăpânului meu ce am făcut când Izabela îi omora pe profeţii Domnului ? Am ascuns o sută dintre profeţii Domnului, câte cincizeci în câte o peşteră, şi i-am hrănit cu pâine şi cu apă.

Was it not told my lord what I did when Jezebel slew the prophets of Jehovah, how I hid a hundred men of Jehovah's prophets by fifty in a cave, and fed them with bread and water?

14 I ar tu-mi ceri să merg şi să-i spun stăpânului meu că a venit Ilie. Mă va omorî!

And now thou sayest, Go, tell thy lord, Behold, Elijah is here; and he will slay me.

15 – Viu este Domnul Oştirilor, Căruia Îi slujesc, i-a spus Ilie, că astăzi mă voi înfăţişa înaintea lui Ahab.

And Elijah said, As Jehovah of hosts liveth, before whom I stand, I will surely show myself unto him to-day.

16 O badia a pornit să-l întâmpine pe Ahab şi să-l înştiinţeze. Apoi Ahab s-a dus să-l întâlnească pe Ilie.

So Obadiah went to meet Ahab, and told him; and Ahab went to meet Elijah.

17 C ând Ahab l-a văzut pe Ilie, i-a zis: – Tu eşti acela, cel care-l nenoroceşti pe Israel?

And it came to pass, when Ahab saw Elijah, that Ahab said unto him, Is it thou, thou troubler of Israel?

18 – Nu eu l-am nenorocit pe Israel, i-a răspuns Ilie, ci tu şi familia tatălui tău, prin faptul că aţi părăsit poruncile Domnului şi l-aţi urmat pe Baal.

And he answered, I have not troubled Israel; but thou, and thy father's house, in that ye have forsaken the commandments of Jehovah, and thou hast followed the Baalim.

19 S trânge acum pe tot Israelul la mine, pe muntele Carmel, pe cei patru sute cincizeci de profeţi ai lui Baal şi pe cei patru sute de profeţi ai Aşerei, care mănâncă la masa Izabelei.

Now therefore send, and gather to me all Israel unto mount Carmel, and the prophets of Baal four hundred and fifty, and the prophets of the Asherah four hundred, that eat at Jezebel's table.

20 A hab a trimis după toţi israeliţii şi i-a strâns pe profeţi la muntele Carmel.

So Ahab sent unto all the children of Israel, and gathered the prophets together unto mount Carmel.

21 A tunci Ilie s-a apropiat de tot poporul şi a zis: – Până când veţi mai şovăi între două convingeri? Dacă Domnul este Dumnezeu, urmaţi-L pe El, iar dacă Baal este Dumnezeu, urmaţi-l pe acesta! Poporul nu i-a răspuns nimic.

And Elijah came near unto all the people, and said, How long go ye limping between the two sides? if Jehovah be God, follow him; but if Baal, then follow him. And the people answered him not a word.

22 A poi Ilie a zis poporului: – Eu sunt singurul care am rămas dintre profeţii Domnului, iar profeţii lui Baal sunt în număr de patru sute cincizeci.

Then said Elijah unto the people, I, even I only, am left a prophet of Jehovah; but Baal's prophets are four hundred and fifty men.

23 S ă ni se dea doi tauri. Ei să-şi aleagă un taur, să-l taie în bucăţi şi să-l aşeze pe lemnele de pe altar, dar să nu-i dea foc. Iar eu voi pregăti celălalt taur şi-l voi aşeza pe lemne, dar nu-i voi da foc.

Let them therefore give us two bullocks; and let them choose one bullock for themselves, and cut it in pieces, and lay it on the wood, and put no fire under; and I will dress the other bullock, and lay it on the wood, and put no fire under.

24 A poi, voi să chemaţi numele dumnezeului vostru, iar eu voi chema Numele Domnului. Dumnezeul care va răspunde prin foc, Acela este adevăratul Dumnezeu. – Bine, a răspuns tot poporul.

And call ye on the name of your god, and I will call on the name of Jehovah; and the God that answereth by fire, let him be God. And all the people answered and said, It is well spoken.

25 I lie le-a zis profeţilor lui Baal: „Alegeţi-vă un taur şi pregătiţi-l voi mai întâi, pentru că sunteţi mai mulţi; apoi chemaţi numele dumnezeului vostru, dar să nu aprindeţi voi focul.“

And Elijah said unto the prophets of Baal, Choose you one bullock for yourselves, and dress it first; for ye are many; and call on the name of your god, but put no fire under.

26 E i au luat taurul dat lor şi l-au pregătit; apoi au chemat numele lui Baal de dimineaţa până la amiază, zicând: „ Baal, răspunde-ne!“ Dar nu s-a auzit nici un glas. Nimeni n-a răspuns, deşi ei săreau în jurul altarului pe care-l construiseră.

And they took the bullock which was given them, and they dressed it, and called on the name of Baal from morning even until noon, saying, O Baal, hear us. But there was no voice, nor any that answered. And they leaped about the altar which was made.

27 L a amiază, Ilie şi-a bătut joc de ei, zicând: „Strigaţi mai tare, doar este dumnezeu! Poate că meditează sau este ocupat sau se află în călătorie; poate că doarme şi se va trezi.“

And it came to pass at noon, that Elijah mocked them, and said, Cry aloud; for he is a god: either he is musing, or he is gone aside, or he is on a journey, or peradventure he sleepeth and must be awaked.

28 E i au strigat mai tare şi, după obiceiul lor, şi-au făcut tăieturi cu săbiile şi cu suliţele până a început să le curgă sângele pe ei.

And they cried aloud, and cut themselves after their manner with knives and lances, till the blood gushed out upon them.

29 D upă ce a trecut amiaza, ei şi-au continuat invocarea până când se aducea jertfa de seară, dar nu s-a auzit nici un glas, nici un răspuns, nici un semn.

And it was so, when midday was past, that they prophesied until the time of the offering of the evening oblation; but there was neither voice, nor any to answer, nor any that regarded.

30 A tunci Ilie a zis întregului popor: – Apropiaţi-vă de mine! Şi tot poporul s-a apropiat de el. Apoi el a refăcut altarul Domnului, care fusese distrus.

And Elijah said unto all the people, Come near unto me; and all the people came near unto him. And he repaired the altar of Jehovah that was thrown down.

31 I lie a luat douăsprezece pietre, după numărul seminţiilor urmaşilor lui Iacov, cel căruia Domnul îi vorbise zicând: „Numele tău va fi Israel!“

And Elijah took twelve stones, according to the number of the tribes of the sons of Jacob, unto whom the word of Jehovah came, saying, Israel shall be thy name.

32 C u aceste pietre, el a zidit un altar în Numele Domnului. A săpat şi un şanţ în jurul altarului, în care încăpeau două măsuri de sămânţă.

And with the stones he built an altar in the name of Jehovah; and he made a trench about the altar, as great as would contain two measures of seed.

33 A aranjat lemnele, a tăiat taurul în bucăţi şi l-a aşezat pe altar, deasupra lemnelor.

And he put the wood in order, and cut the bullock in pieces, and laid it on the wood. And he said, Fill four jars with water, and pour it on the burnt-offering, and on the wood.

34 A poi le-a zis: – Umpleţi patru ulcioare cu apă şi goliţi-le peste arderea de tot şi peste lemne! Faceţi lucrul acesta încă o dată! a zis el. Şi ei l-au făcut încă o dată. Faceţi lucrul acesta şi a treia oară! Iar ei l-au făcut şi a treia oară.

And he said, Do it the second time; and they did it the second time. And he said, Do it the third time; and they did it the third time.

35 A pa curgea în jurul altarului şi a umplut chiar şi şanţul.

And the water ran round about the altar; and he filled the trench also with water.

36 Î n clipa în care se aducea jertfa de seară, profetul Ilie s-a apropiat şi a zis: „ Doamne, Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Israel, fă să se cunoască astăzi că Tu eşti Dumnezeu în Israel, că eu sunt robul Tău şi că am făcut toate aceste lucruri după porunca Ta.

And it came to pass at the time of the offering of the evening oblation, that Elijah the prophet came near, and said, O Jehovah, the God of Abraham, of Isaac, and of Israel, let it be known this day that thou art God in Israel, and that I am thy servant, and that I have done all these things at thy word.

37 R ăspunde-mi, Doamne! Răspunde-mi, ca să cunoască acest popor că Tu, Doamne, eşti Dumnezeu şi că Tu le întorci inimile spre Tine! “

Hear me, O Jehovah, hear me, that this people may know that thou, Jehovah, art God, and that thou hast turned their heart back again.

38 A tunci a căzut foc de la Domnul, a mistuit arderea de tot, lemnele, pietrele şi pământul şi a înghiţit şi apa care era în şanţ.

Then the fire of Jehovah fell, and consumed the burnt-offering, and the wood, and the stones, and the dust, and licked up the water that was in the trench.

39 C ând tot poporul a văzut acest lucru, a căzut cu faţa la pământ şi a zis: „ Domnul este Dumnezeu! Domnul este Dumnezeu!“

And when all the people saw it, they fell on their faces: and they said, Jehovah, he is God; Jehovah, he is God.

40 – Prindeţi-i pe profeţii lui Baal! le-a zis Ilie. Nici unul dintre ei să nu scape! I-au prins, iar Ilie i-a dus la uedul Chişon şi i-a înjunghiat acolo.

and Elijah said unto them, Take the prophets of Baal; let not one of them escape. And they took them; and Elijah brought them down to the brook Kishon, and slew them there.

41 A poi Ilie i-a zis lui Ahab: – Du-te, mănâncă şi bea, căci se aude vuietul unei ploi puternice!

And Elijah said unto Ahab, Get thee up, eat and drink; for there is the sound of abundance of rain.

42 A hab s-a dus să mănânce şi să bea, dar Ilie s-a suit pe vârful Carmelului, s-a plecat la pământ, şi-a aşezat faţa între genunchi

So Ahab went up to eat and to drink. And Elijah went up to the top of Carmel; and he bowed himself down upon the earth, and put his face between his knees.

43 ş i i-a zis slujitorului său: – Du-te şi uită-te spre mare! El s-a dus şi s-a uitat. – Nu se vede nimic! i-a zis el. Ilie i-a zis de şapte ori să se ducă din nou.

And he said to his servant, Go up now, look toward the sea. And he went up, and looked, and said, There is nothing. And he said, Go again seven times.

44 A şaptea oară, slujitorul i-a zis: – Un nor mic cât o palmă de om se ridică din mare! – Du-te, i-a zis Ilie, şi spune-i lui Ahab: „Pregăteşte-ţi carul şi coboară-te ca să nu te prindă ploaia!“

And it came to pass at the seventh time, that he said, Behold, there ariseth a cloud out of the sea, as small as a man's hand. And he said, Go up, say unto Ahab, Make ready thy chariot, and get thee down, that the rain stop thee not.

45 Î ntre timp cerul s-a înnegrit de nori, vântul a început să bată şi a venit o ploaie puternică. Ahab s-a urcat în car şi s-a dus la Izreel.

And it came to pass in a little while, that the heavens grew black with clouds and wind, and there was a great rain. And Ahab rode, and went to Jezreel:

46 M âna Domnului a venit peste Ilie, care şi-a încins mijlocul şi a alergat înaintea lui Ahab până la intrarea în Izreel.

and the hand of Jehovah was on Elijah; and he girded up his loins, and ran before Ahab to the entrance of Jezreel.