1 S chädliche Fliegen verderben gute Salben; also wiegt ein wenig Torheit schwerer denn Weisheit und Ehre.

„Aşa cum muştele moarte strică şi fermentează untdelemnul negustorului, tot aşa puţină nebunie copleşeşte înţelepciunea şi slava.

2 D es Weisen Herz ist zu seiner Rechten; aber des Narren Herz ist zu seiner Linken.

Inima înţeleptului îl conduce la dreapta, dar inima nesăbuitului îl conduce la stânga.

3 A uch ob der Narr selbst närrisch ist in seinem Tun, doch hält er jedermann für einen Narren.

Prostul umblă fără minte pe cale şi se laudă tuturor cu prostia lui.

4 W enn eines Gewaltigen Zorn wider dich ergeht, so laß dich nicht entrüsten; denn Nachlassen stillt großes Unglück.

Dacă izbucneşte mânia stăpânitorului împotriva ta, nu-ţi pierde cumpătul, căci calmul te păzeşte de mari păcate.

5 E s ist ein Unglück, das ich sah unter der Sonne, gleich einem Versehen, das vom Gewaltigen ausgeht:

Există un rău pe care l-am văzut sub soare, ca o greşeală care vine din partea stăpânitorului:

6 d aß ein Narr sitzt in großer Würde, und die Reichen in Niedrigkeit sitzen.

prostia este pusă în multe funcţii înalte, pe când cei înstăriţi ocupă funcţii modeste.

7 I ch sah Knechte auf Rossen, und Fürsten zu Fuß gehen wie Knechte.

Am văzut sclavi călare şi prinţi mergând pe jos ca sclavii.

8 A ber wer eine Grube macht, der wird selbst hineinfallen; und wer den Zaun zerreißt, den wird eine Schlange stechen.

Cel ce sapă groapa altuia, poate să cadă el în ea, iar pe cel ce dărâmă un zid, îl poate muşca un şarpe.

9 W er Steine wegwälzt, der wird Mühe damit haben; und wer Holz spaltet, der wird davon verletzt werden.

Cine sfărâmă pietre, poate fi lovit de ele, şi cine crapă lemne, se află în pericol din pricina lor.

10 W enn ein Eisen stumpf wird und an der Schneide ungeschliffen bleibt, muß man's mit Macht wieder schärfen; also folgt auch Weisheit dem Fleiß.

Dacă fierul toporului este tocit şi lama lui neascuţită, trebuie să-ţi înteţeşti eforturile la tăiat! De aceea la câştig se ajunge prin înţelepciune!

11 E in Schwätzer ist nichts Besseres als eine Schlange, die ohne Beschwörung sticht.

Când şarpele muşcă, fiindcă n-a fost vrăjit, stăpânul lui nu are nici un câştig.

12 D ie Worte aus dem Mund eines Weisen sind holdselig; aber des Narren Lippen verschlingen ihn selbst.

Cuvintele gurii înţeleptului sunt o desfătare, dar buzele nebunului îl vor înghiţi.

13 D er Anfang seiner Worte ist Narrheit, und das Ende ist schädliche Torheit.

Primele cuvinte ale gurii lui sunt prosteşti, iar ultimele sunt nebunie curată –

14 E in Narr macht viele Worte; aber der Mensch weiß nicht, was gewesen ist, und wer will ihm sagen, was nach ihm werden wird?

prostul spune o mulţime de vorbe. Omul nu ştie ce se va întâmpla; cine îi poate spune ce va fi după el?

15 D ie Arbeit der Narren wird ihnen sauer, weil sie nicht wissen in die Stadt zu gehen.

Osteneala prostului îl oboseşte; nici măcar nu cunoaşte drumul spre cetate.

16 W eh dir, Land, dessen König ein Kind ist, und dessen Fürsten in der Frühe speisen!

Vai de tine ţară, al cărei rege este un copil şi ai cărei prinţi chefuiesc dis-de-dimineaţă!

17 W ohl dir, Land, dessen König edel ist, und dessen Fürsten zu rechter Zeit speisen, zur Stärke und nicht zur Lust!

Ferice de tine, ţară al cărei rege este de viţă nobilă şi ai cărei prinţi dau ospeţe la vremea potrivită, ca să se întărească, şi nu să se îmbete!

18 D enn durch Faulheit sinken die Balken, und durch lässige Hände wird das Haus triefend.

Din pricina leneviei se lasă grinda, iar, când mâinile sunt leneşe, plouă în casă.

19 D as macht, sie halten Mahlzeiten, um zu lachen, und der Wein muß die Lebendigen erfreuen, und das Geld muß ihnen alles zuwege bringen.

Ospeţele se fac pentru a petrece, vinul este pentru înveselirea vieţii, dar argintul răspunde la toate.

20 F luche dem König nicht in deinem Herzen und fluche dem Reichen nicht in deiner Schlafkammer; denn die Vögel des Himmels führen die Stimme fort, und die Fittiche haben, sagen's weiter.

Nu-l blestema pe rege nici chiar în mintea ta, nu-l blestema pe cel înstărit nici chiar în odaia ta de culcare, căci s-ar putea ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă spusele.“