1 D a hörten die drei Männer auf, Hiob zu antworten, weil er sich für gerecht hielt.
Aceşti trei oameni au încetat să-i mai răspundă lui Iov, pentru că el se considera drept.
2 A ber Elihu, der Sohn Baracheels von Bus, des Geschlechts Rams, ward zornig über Hiob, daß er seine Seele gerechter hielt denn Gott.
Atunci Elihu, fiul lui Barachel din Buz, din familia lui Ram, s-a aprins de mânie. El s-a mâniat pentru că acesta se îndreptăţea pe sine înaintea lui Dumnezeu.
3 A uch ward er zornig über seine drei Freunde, daß sie keine Antwort fanden und doch Hiob verdammten.
S-a aprins de mânie şi pe cei trei prieteni ai lui Iov pentru că aceştia nu mai găseau nimic de răspuns şi totuşi îl condamnau pe Iov.
4 D enn Elihu hatte geharrt, bis daß sie mit Hiob geredet hatten, weil sie älter waren als er.
Elihu aşteptase să-i vorbească lui Iov la urmă, pentru că aceştia erau mai în vârstă decât el.
5 D arum, da er sah, daß keine Antwort war im Munde der drei Männer, ward er zornig.
Dar, văzând că cei trei oameni nu mai au nimic de zis, s-a mâniat.
6 U nd so antwortete Elihu, der Sohn Baracheels von Bus, und sprach: Ich bin jung, ihr aber seid alt; darum habe ich mich gescheut und gefürchtet, mein Wissen euch kundzutun.
Elihu, fiul lui Barachel din Buz, i-a zis: „Eu sunt tânăr, iar voi sunteţi în vârstă; de aceea m-am temut şi n-am îndrăznit să vă spun ce ştiu.
7 I ch dachte: Laß das Alter reden, und die Menge der Jahre laß Weisheit beweisen.
Mi-am zis: «Să vorbească bătrâneţea, anii cei mulţi să ne înveţe înţelepciunea!»
8 A ber der Geist ist in den Leuten und der Odem des Allmächtigen, der sie verständig macht.
Dar există un duh în om, suflarea Celui Atotputernic, care-i dă pricepere.
9 D ie Großen sind nicht immer die Weisesten, und die Alten verstehen nicht das Recht.
Nu vârsta te face înţelept, nu bătrâneţea te face să înţelegi ce e drept.
10 D arum will ich auch reden; höre mir zu. Ich will mein Wissen auch kundtun.
De aceea zic: «Ascultaţi-mă, îmi voi spune şi eu părerea!»
11 S iehe, ich habe geharrt auf das, was ihr geredet habt; ich habe aufgemerkt auf eure Einsicht, bis ihr träfet die rechte Rede,
Am aşteptat în timp ce vorbeaţi, am ascultat cuvintele voastre înţelepte în timp ce căutaţi ce să îi spuneţi.
12 u nd ich habe achtgehabt auf euch. Aber siehe, da ist keiner unter euch, der Hiob zurechtweise oder seiner Rede antworte.
V-am ascultat cu atenţie, dar nici unul din voi n-a dovedit că Iov a greşit, nici unul nu a răspuns cuvintelor lui.
13 S agt nur nicht: "Wir haben Weisheit getroffen; Gott muß ihn schlagen, kein Mensch."
Să nu spuneţi: «Am dat peste înţelepciune; să-l confrunte Dumnezeu, nu un om.»
14 G egen mich hat er seine Worte nicht gerichtet, und mit euren Reden will ich ihm nicht antworten.
El nu şi-a îndreptat cuvintele împotriva mea şi nu-i voi răspunde folosind cuvântările voastre.
15 A ch! sie sind verzagt, können nicht mehr antworten; sie können nicht mehr reden.
Sunt uimiţi, nu mai au nimic de spus, au rămas fără cuvinte.
16 W eil ich denn geharrt habe, und sie konnten nicht reden (denn sie stehen still und antworten nicht mehr),
Să aştept pentru că ei nu mai vorbesc, pentru că stau acolo fără să răspundă?
17 w ill ich auch mein Teil antworten und will mein Wissen kundtun.
Voi răspunde şi eu şi îmi voi spune părerea.
18 D enn ich bin der Reden so voll, daß mich der Odem in meinem Innern ängstet.
Sunt plin de cuvinte, duhul din mine nu-mi dă pace;
19 S iehe, mein Inneres ist wie der Most, der zugestopft ist, der die neuen Schläuche zerreißt.
înăuntrul meu este ca un vin care n-are pe unde să iasă, ca nişte burdufuri noi, gata să plesnească.
20 I ch muß reden, daß ich mir Luft mache; ich muß meine Lippen auftun und antworten.
Voi vorbi ca să găsesc uşurare. Îmi voi deschide gura şi voi răspunde.
21 I ch will niemands Person ansehen und will keinem Menschen schmeicheln.
Nu voi fi părtinitor, nu voi linguşi pe nimeni.
22 D enn ich weiß nicht zu schmeicheln; leicht würde mich sonst mein Schöpfer dahinraffen.
Nici nu ştiu să linguşesc; Făcătorul meu m-ar lua într-o clipă.