1 L es mouches mortes infectent et font fermenter l'huile du parfumeur; un peu de folie l'emporte sur la sagesse et sur la gloire.

„Aşa cum muştele moarte strică şi fermentează untdelemnul negustorului, tot aşa puţină nebunie copleşeşte înţelepciunea şi slava.

2 L e coeur du sage est à sa droite, et le coeur de l'insensé à sa gauche.

Inima înţeleptului îl conduce la dreapta, dar inima nesăbuitului îl conduce la stânga.

3 Q uand l'insensé marche dans un chemin, le sens lui manque, et il dit de chacun: Voilà un fou!

Prostul umblă fără minte pe cale şi se laudă tuturor cu prostia lui.

4 S i l'esprit de celui qui domine s'élève contre toi, ne quitte point ta place; car le calme prévient de grands péchés.

Dacă izbucneşte mânia stăpânitorului împotriva ta, nu-ţi pierde cumpătul, căci calmul te păzeşte de mari păcate.

5 I l est un mal que j'ai vu sous le soleil, comme une erreur provenant de celui qui gouverne:

Există un rău pe care l-am văzut sub soare, ca o greşeală care vine din partea stăpânitorului:

6 l a folie occupe des postes très élevés, et des riches sont assis dans l'abaissement.

prostia este pusă în multe funcţii înalte, pe când cei înstăriţi ocupă funcţii modeste.

7 J 'ai vu des esclaves sur des chevaux, et des princes marchant sur terre comme des esclaves.

Am văzut sclavi călare şi prinţi mergând pe jos ca sclavii.

8 C elui qui creuse une fosse y tombera, et celui qui renverse une muraille sera mordu par un serpent.

Cel ce sapă groapa altuia, poate să cadă el în ea, iar pe cel ce dărâmă un zid, îl poate muşca un şarpe.

9 C elui qui remue des pierres en sera blessé, et celui qui fend du bois en éprouvera du danger.

Cine sfărâmă pietre, poate fi lovit de ele, şi cine crapă lemne, se află în pericol din pricina lor.

10 S 'il a émoussé le fer, et s'il n'en a pas aiguisé le tranchant, il devra redoubler de force; mais la sagesse a l'avantage du succès.

Dacă fierul toporului este tocit şi lama lui neascuţită, trebuie să-ţi înteţeşti eforturile la tăiat! De aceea la câştig se ajunge prin înţelepciune!

11 S i le serpent mord faute d'enchantement, il n'y a point d'avantage pour l'enchanteur.

Când şarpele muşcă, fiindcă n-a fost vrăjit, stăpânul lui nu are nici un câştig.

12 L es paroles de la bouche du sage sont pleines de grâce; mais les lèvres de l'insensé causent sa perte.

Cuvintele gurii înţeleptului sunt o desfătare, dar buzele nebunului îl vor înghiţi.

13 L e commencement des paroles de sa bouche est folie, et la fin de son discours est une méchante folie.

Primele cuvinte ale gurii lui sunt prosteşti, iar ultimele sunt nebunie curată –

14 L 'insensé multiplie les paroles. L'homme ne sait point ce qui arrivera, et qui lui dira ce qui sera après lui?

prostul spune o mulţime de vorbe. Omul nu ştie ce se va întâmpla; cine îi poate spune ce va fi după el?

15 L e travail de l'insensé le fatigue, parce qu'il ne sait pas aller à la ville.

Osteneala prostului îl oboseşte; nici măcar nu cunoaşte drumul spre cetate.

16 M alheur à toi, pays dont le roi est un enfant, et dont les princes mangent dès le matin!

Vai de tine ţară, al cărei rege este un copil şi ai cărei prinţi chefuiesc dis-de-dimineaţă!

17 H eureux toi, pays dont le roi est de race illustre, et dont les princes mangent au temps convenable, pour soutenir leurs forces, et non pour se livrer à la boisson!

Ferice de tine, ţară al cărei rege este de viţă nobilă şi ai cărei prinţi dau ospeţe la vremea potrivită, ca să se întărească, şi nu să se îmbete!

18 Q uand les mains sont paresseuses, la charpente s'affaisse; et quand les mains sont lâches, la maison a des gouttières.

Din pricina leneviei se lasă grinda, iar, când mâinile sunt leneşe, plouă în casă.

19 O n fait des repas pour se divertir, le vin rend la vie joyeuse, et l'argent répond à tout.

Ospeţele se fac pentru a petrece, vinul este pentru înveselirea vieţii, dar argintul răspunde la toate.

20 N e maudis pas le roi, même dans ta pensée, et ne maudis pas le riche dans la chambre où tu couches; car l'oiseau du ciel emporterait ta voix, l'animal ailé publierait tes paroles.

Nu-l blestema pe rege nici chiar în mintea ta, nu-l blestema pe cel înstărit nici chiar în odaia ta de culcare, căci s-ar putea ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă spusele.“