1 L as moscas muertas hacen heder y corrompen el perfume del perfumista; así es una pequeña locura al que es estimado como sabio y honorable.

„Aşa cum muştele moarte strică şi fermentează untdelemnul negustorului, tot aşa puţină nebunie copleşeşte înţelepciunea şi slava.

2 E l corazón del sabio está a su mano derecha, mas el corazón del necio a su mano izquierda.

Inima înţeleptului îl conduce la dreapta, dar inima nesăbuitului îl conduce la stânga.

3 A un mientras va de camino, al necio le falta cordura, y va diciendo a todos que es necio.

Prostul umblă fără minte pe cale şi se laudă tuturor cu prostia lui.

4 A unque el ánimo del príncipe se exalte contra ti, no pierdas la calma, porque la mansedumbre hace cesar grandes ofensas.

Dacă izbucneşte mânia stăpânitorului împotriva ta, nu-ţi pierde cumpătul, căci calmul te păzeşte de mari păcate.

5 H ay un mal que he visto debajo del sol, a manera de error emanado del príncipe:

Există un rău pe care l-am văzut sub soare, ca o greşeală care vine din partea stăpânitorului:

6 q ue la necedad está colocada en grandes alturas, y los ricos están sentados en lugar bajo.

prostia este pusă în multe funcţii înalte, pe când cei înstăriţi ocupă funcţii modeste.

7 H e visto siervos a caballo, y príncipes que andaban como siervos sobre la tierra.

Am văzut sclavi călare şi prinţi mergând pe jos ca sclavii.

8 E l que haga un hoyo caerá en él; y al que aportille el vallado, lo morderá la serpiente.

Cel ce sapă groapa altuia, poate să cadă el în ea, iar pe cel ce dărâmă un zid, îl poate muşca un şarpe.

9 Q uien corta piedras, se hiere con ellas; el que parte leña, en ello peligra.

Cine sfărâmă pietre, poate fi lovit de ele, şi cine crapă lemne, se află în pericol din pricina lor.

10 S i se embota el hierro y su filo no es amolado, hay que aumentar el esfuerzo; lo provechoso es emplear la sabiduría.

Dacă fierul toporului este tocit şi lama lui neascuţită, trebuie să-ţi înteţeşti eforturile la tăiat! De aceea la câştig se ajunge prin înţelepciune!

11 S i la serpiente muerde antes de ser encantada, de nada sirve el encantador.

Când şarpele muşcă, fiindcă n-a fost vrăjit, stăpânul lui nu are nici un câştig.

12 L as palabras del sabio están llenas de gracia, mas los labios del necio causan su propia ruina.

Cuvintele gurii înţeleptului sunt o desfătare, dar buzele nebunului îl vor înghiţi.

13 E l comienzo de las palabras de su boca es necedad; el final de su charla, nocivo desvarío.

Primele cuvinte ale gurii lui sunt prosteşti, iar ultimele sunt nebunie curată –

14 E l necio multiplica sus palabras. Si nadie sabe lo que ha de acontecer, ¿quién le hará saber lo que después de él será?

prostul spune o mulţime de vorbe. Omul nu ştie ce se va întâmpla; cine îi poate spune ce va fi după el?

15 T anto fatiga a los necios el trabajo, que ni aun saben por dónde ir a la ciudad.

Osteneala prostului îl oboseşte; nici măcar nu cunoaşte drumul spre cetate.

16 ¡ Ay de ti, tierra, cuando tu rey es un muchacho, y tus príncipes banquetean desde la mañana!

Vai de tine ţară, al cărei rege este un copil şi ai cărei prinţi chefuiesc dis-de-dimineaţă!

17 ¡ Bienaventurada tú, tierra, cuando tu rey es hijo de nobles y tus príncipes comen a su hora para reponer sus fuerzas y no para beber!

Ferice de tine, ţară al cărei rege este de viţă nobilă şi ai cărei prinţi dau ospeţe la vremea potrivită, ca să se întărească, şi nu să se îmbete!

18 P or la pereza se cae la techumbre, y por cruzarse de brazos hay goteras en la casa.

Din pricina leneviei se lasă grinda, iar, când mâinile sunt leneşe, plouă în casă.

19 P or placer se hace el banquete, el vino alegra a los vivos y el dinero responde por todo.

Ospeţele se fac pentru a petrece, vinul este pentru înveselirea vieţii, dar argintul răspunde la toate.

20 N i aun en tu pensamiento hables mal del rey, ni en lo secreto de tu cámara hables mal del rico; porque las aves del cielo llevarán la voz, los seres alados se lo harán saber.

Nu-l blestema pe rege nici chiar în mintea ta, nu-l blestema pe cel înstărit nici chiar în odaia ta de culcare, căci s-ar putea ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă spusele.“