1 C ând regele canaanit al Aradului, care locuia în Neghev, a auzit că Israel venea pe drumul spre Atarim, a pornit la luptă împotriva lui Israel şi a luat câţiva prizonieri.

The Canaanite, the king of Arad, who lived in the South, heard that Israel came by the way of Atharim. He fought against Israel, and took some of them captive.

2 A tunci Israel a făcut un jurământ Domnului şi a zis: „Dacă vei da poporul acesta în mâinile noastre, vom nimici în întregime cetăţile lor.“

Israel vowed a vow to Yahweh, and said, “If you will indeed deliver this people into my hand, then I will utterly destroy their cities.”

3 D omnul a ascultat glasul lui Israel şi i-a dat pe canaaniţi în mâinile lor; i-au nimicit în întregime pe ei şi cetăţile lor. Locul acela a fost numit Horma. Şarpele din bronz

Yahweh listened to the voice of Israel, and delivered up the Canaanites; and they utterly destroyed them and their cities. The name of the place was called Hormah.

4 D e la muntele Hor au pornit pe drumul către Marea Roşie ca să ocolească ţara Edom; dar poporul şi-a pierdut răbdarea pe drum

They traveled from Mount Hor by the way to the Red Sea, to go around the land of Edom The soul of the people was very discouraged because of the journey.

5 ş i a vorbit împotriva Domnului şi împotriva lui Moise: „De ce ne-aţi scos din Egipt, ca să murim în pustie? Nu mai avem nici pâine, nici apă şi sufletul nostru s-a scârbit de această mâncare mizerabilă!“

The people spoke against God, and against Moses, “Why have you brought us up out of Egypt to die in the wilderness? For there is no bread, and there is no water; and our soul loathes this light bread.”

6 A tunci Domnul a trimis împotriva poporului nişte şerpi veninoşi; ei i-au muşcat pe israeliţi şi mulţi din popor au murit.

Yahweh sent fiery serpents among the people, and they bit the people. Many people of Israel died.

7 P oporul a venit la Moise şi i-a spus: „Am păcătuit, căci am vorbit împotriva Domnului şi împotriva ta. Roagă-te Domnului să alunge de la noi aceşti şerpi.“ Moise s-a rugat pentru popor.

The people came to Moses, and said, “We have sinned, because we have spoken against Yahweh, and against you. Pray to Yahweh, that he take away the serpents from us.” Moses prayed for the people.

8 D omnul i-a zis lui Moise: „Fă un şarpe şi agaţă-l pe un stâlp. Oricine este muşcat şi va privi spre el, va trăi.“

Yahweh said to Moses, “Make a fiery serpent, and set it on a pole. It shall happen, that everyone who is bitten, when he sees it, shall live.”

9 Ş i astfel, Moise a făcut un şarpe din bronz şi l-a înălţat pe un stâlp. Oricine era muşcat de vreun şarpe şi privea spre şarpele din bronz trăia. Spre Moab

Moses made a serpent of brass, and set it on the pole. If a serpent had bitten any man, when he looked at the serpent of brass, he lived.

10 I sraeliţii au plecat de acolo şi şi-au aşezat tabăra la Obot.

The children of Israel traveled, and encamped in Oboth.

11 A u plecat din Obot şi şi-au aşezat tabăra la Iye-Abarim, în pustia dinaintea Moabului, înspre răsăritul soarelui.

They traveled from Oboth, and encamped at Iyeabarim, in the wilderness which is before Moab, toward the sunrise.

12 D e acolo au plecat şi şi-au aşezat tabăra în valea Zered.

From there they traveled, and encamped in the valley of Zered.

13 D e acolo au plecat şi şi-au aşezat tabăra dincolo de Arnon care curge prin pustie şi care iese din teritoriul amoriţilor. Arnonul indică hotarul dintre moabiţi şi amoriţi.

From there they traveled, and encamped on the other side of the Arnon, which is in the wilderness, that comes out of the border of the Amorites: for the Arnon is the border of Moab, between Moab and the Amorites.

14 D e aceea se spune în Cartea Războaielor Domnului: „... Waheb în Sufa şi uedurile; Arnonul

Therefore it is said in the book of the Wars of Yahweh, “Vaheb in Suphah, the valleys of the Arnon,

15 ş i albiile uedurilor care se întind înspre aşezarea Arului şi se proptesc de hotarul Moabului“.

the slope of the valleys that incline toward the dwelling of Ar, leans on the border of Moab.”

16 D e acolo au plecat spre Beer. La această fântână Domnul i-a zis lui Moise: „Adună poporul laolaltă şi Eu îi voi da apă.“

From there they traveled to Beer; that is the well of which Yahweh said to Moses, “Gather the people together, and I will give them water.”

17 A tunci Israel a cântat cântarea aceasta: „Țâşneşte, fântână! Cântaţi despre ea,

Then Israel sang this song: “Spring up, well! Sing to it,

18 d espre fântâna pe care au săpat-o prinţii, pe care au săpat-o nobilii poporului, nobili cu sceptre şi toiege!“ Apoi a plecat din pustie spre Matana;

the well, which the princes dug, which the nobles of the people dug, with the scepter, and with their poles.” From the wilderness they traveled to Mattanah;

19 d in Matana la Nahaliel, de la Nahaliel la Bamot

and from Mattanah to Nahaliel; and from Nahaliel to Bamoth;

20 ş i de la Bamot în valea din regiunea Moabului, unde, de pe vârful muntelui Pisga se vede toată pustia. Înfrângerea lui Sihon şi Og

and from Bamoth to the valley that is in the field of Moab, to the top of Pisgah, which looks down on the desert.

21 I srael a trimis soli lui Sihon, regele amoriţilor, ca să-i spună:

Israel sent messengers to Sihon king of the Amorites, saying,

22 „ Lasă-mă să trec prin ţara ta! Nu ne vom împrăştia prin câmpii sau prin vii şi nu vom bea apă din fântâni; vom merge doar pe Drumul Regelui până vom traversa teritoriul tău.“

“Let me pass through your land. We will not turn aside into field, or into vineyard. We will not drink of the water of the wells. We will go by the king’s highway, until we have passed your border.”

23 D ar Sihon nu l-a lăsat pe Israel să-i traverseze teritoriul, ci şi-a adunat toţi oamenii, a ieşit la luptă împotriva lui Israel în pustie şi l-a atacat la Iahaţ.

Sihon would not allow Israel to pass through his border, but Sihon gathered all his people together, and went out against Israel into the wilderness, and came to Jahaz. He fought against Israel.

24 Î nsă Israel l-a învins, măcelărindu-l cu sabia. Apoi i-a luat în stăpânire ţara de la Arnon până la Iabok, până la hotarul cu amoniţii, căci amoniţii îşi întăriseră hotarul.

Israel struck him with the edge of the sword, and possessed his land from the Arnon to the Jabbok, even to the children of Ammon; for the border of the children of Ammon was strong.

25 I srael a cucerit toate cetăţile amoriţilor şi a locuit în ele, inclusiv în Heşbon şi în toate satele din împrejurimile lui.

Israel took all these cities. Israel lived in all the cities of the Amorites, in Heshbon, and in all its towns.

26 H eşbonul era cetatea lui Sihon, regele amoriţilor, care luptase înainte cu fostul rege al moabiţilor şi îi luase acest pământ până la Arnon.

For Heshbon was the city of Sihon the king of the Amorites, who had fought against the former king of Moab, and taken all his land out of his hand, even to the Arnon.

27 D e aceea zic poeţii: „Veniţi la Heşbon! Să fie rezidit! Să fie fortificată cetatea lui Sihon!

Therefore those who speak in proverbs say, “Come to Heshbon. Let the city of Sihon be built and established;

28 U n foc a ieşit din Heşbon, o flacără din cetatea lui Sihon; ea a mistuit Arul Moabului şi pe conducătorii înălţimilor Arnonului.

for a fire has gone out of Heshbon, a flame from the city of Sihon. It has devoured Ar of Moab, The lords of the high places of the Arnon.

29 V ai de tine, Moab! Eşti nimicit, popor al lui Chemoş! Ţi-ai risipit fiii şi ţi-ai dat fiicele sclave lui Sihon, regele amoriţilor!

Woe to you, Moab! You are undone, people of Chemosh! He has given his sons as fugitives, and his daughters into captivity, to Sihon king of the Amorites.

30 N oi i-am spulberat, am distrus Heşbonul până la Dibon, am devastat până la Nofah, care se întinde până la Medeba.“

We have shot at them. Heshbon has perished even to Dibon. We have laid waste even to Nophah, Which reaches to Medeba.”

31 A stfel Israel a locuit în ţara amoriţilor.

Thus Israel lived in the land of the Amorites.

32 D upă ce Moise a trimis iscoade la Iazer, israeliţii au cucerit satele din împrejurimi şi i-au izgonit pe amoriţii care locuiau acolo.

Moses sent to spy out Jazer. They took its towns, and drove out the Amorites who were there.

33 A poi s-au întors şi au urcat pe drumul către Başan. Og, regele Başanului, le-a ieşit înainte împreună cu toţi oamenii lui ca să se lupte cu ei la Edrei.

They turned and went up by the way of Bashan. Og the king of Bashan went out against them, he and all his people, to battle at Edrei.

34 D omnul i-a zis lui Moise: „Nu te teme de el, căci l-am dat în mâna ta, cu tot cu poporul şi ţara sa. Să-i faci aşa cum i-ai făcut lui Sihon, regele amoriţilor, care locuia în Heşbon.“

Yahweh said to Moses, “Don’t fear him, for I have delivered him into your hand, with all his people, and his land. You shall do to him as you did to Sihon king of the Amorites, who lived at Heshbon.”

35 A stfel ei l-au lovit, pe el împreună cu fiii lui şi cu tot poporul lui, până ce n-a mai rămas nici un supravieţuitor. Apoi au luat în stăpânire ţara lui.

So they struck him, with his sons and all his people, until there were no survivors; and they possessed his land.