1 Î n aceeaş zi, Isus a ieşit din casă, şi şedea lîngă mare.

2 O mulţime de noroade s'au strîns la El, aşa că a trebuit să Se suie să şadă într'o corabie; iar tot norodul stătea pe ţărm.

3 E l le -a vorbit despre multe lucruri în pilde, şi le -a zis:,, Iată, sămănătorul a ieşit să samene.

4 P e cînd sămăna el, o parte din sămînţă a căzut lîngă drum, şi au venit păsările şi au mîncat -o.

5 O altă parte a căzut pe locuri stîncoase, unde n'avea pămînt mult: a răsărit îndată, pentrucă n'a găsit un pămînt adînc.

6 D ar, cînd a răsărit soarele, s'a pălit; şi, pentrucă n'avea rădăcini, s'a uscat.

7 O altă parte a căzut între spini: spinii au crescut, şi au înecat -o.

8 O altă parte a căzut în pămînt bun, şi a dat roadă: un grăunte a dat o sută, altul şaizeci, şi altul treizeci.

9 C ine are urechi de auzit, să audă.``

10 U cenicii s'au apropiat de El, şi I-au zis:,, De ce le vorbeşti în pilde?``

11 I sus le -a răspuns:,, Pentrucă vouă v'a fost dat să cunoaşteţi tainele Împărăţiei cerurilor, iar lor nu le -a fost dat.

12 C ăci celui ce are, i se va da, şi va avea de prisos; iar dela cel ce n'are, se va lua chiar şi ce are.

13 D e aceea le vorbesc în pilde, pentrucă ei, măcar că văd, nu văd, şi măcar că aud, nu aud, nici nu înţeleg.

14 Ş i cu privire la ei se împlineşte proorocia lui Isaia, care zice:, Veţi auzi cu urechile voastre, şi nu veţi înţelege; veţi privi cu ochii voştri, şi nu veţi vedea.

15 C ăci inima acestui popor s'a împietrit; au ajuns tari de urechi, şi-au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înţeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu, şi să -i vindec.`

16 D ar ferice de ochii voştri că văd; şi de urechile voastre că aud!

17 A devărat vă spun că, mulţi prooroci şi oameni neprihăniţi au dorit să vadă lucrurile pe cari le vedeţi voi, şi nu le-au văzut; şi să audă lucrurile pe cari le auziţi voi, şi nu le-au auzit.

18 A scultaţi dar ce însemnează pilda sămăntorului.

19 C înd un om aude Cuvîntul privitor la Împărăţie, şi nu -l înţelege, vine Cel rău şi răpeşte ce a fost sămănat în inima lui. Acesta este sămînţa căzută lîngă drum.

20 S ămînţa căzută în locuri stîncoase, este cel ce aude Cuvîntul, şi -l primeşte îndată cu bucurie;

21 d ar n'are rădăcină în el, ci ţine pînă la o vreme; şi, cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvîntului, se leapădă îndată de el.

22 S ămînţa căzută între spini, este cel ce aude Cuvîntul; dar îngrijorările veacului acestuia şi înşelăciunea bogăţiilor îneacă acest Cuvînt, şi ajunge neroditor.

23 I ar sămînţa căzută în pămînt bun, este cel ce aude Cuvîntul şi -l înţelege; el aduce roadă: un grăunte dă o sută, altul şaizeci, altul treizeci.``

24 I sus le -a pus înainte o altă pildă, şi le -a zis:,,Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un om care a sămănat o sămînţă bună în ţarina lui.

25 D ar, pe cînd dormeau oamenii, a venit vrăjmaşul lui, a sămănat neghină între grîu, şi a plecat.

26 C înd au răsărit firele de grîu şi au făcut rod, a ieşit la iveală şi neghina.

27 R obii stăpînului casei au venit, şi i-au zis:, Doamne, n'ai sămănat sămînţă bună în ţarina ta? De unde are dar neghină?`

28 E l le -a răspuns:, Un vrăjmaş a făcut lucrul acesta.` Şi robii i-au zis:, Vrei dar să mergem s'o smulgem?`

29 N u`, le -a zis el,, ca nu cumva, smulgînd neghina, să smulgeţi şi grîul împreună cu ea.

30 L ăsaţi-le să crească amîndouă împreună pînă la seceriş; şi, la vremea secerişului, voi spune secerătorilor:, Smulgeţi întîi neghina, şi legaţi -o în snopi, ca s'o ardem, iar grîul strîngeţi -l în grînarul meu.`

31 I sus le -a pus înainte o altă pildă, şi le -a zis:,,Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un grăunte de muştar, pe care l -a luat un om şi l -a sămănat în ţarina sa.

32 G răuntele acesta, în adevăr, este cea mai mică dintre toate seminţele; dar, după ce a crescut, este mai mare decît zarzavaturile şi se face un copac, aşa că păsările cerului vin şi îşi fac cuiburi în ramurile lui.``

33 L e -a spus o altă pildă, şi anume:,,Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un aluat, pe care l -a luat o femeie şi l -a pus în trei măsuri de făină de grîu, pînă s'a dospit toată plămădeala.``

34 I sus a spus noroadelor toate aceste lucruri în pilde; şi nu le vorbea de loc fără pildă,

35 c a să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul, care zice:,, Voi vorbi în pilde, voi spune lucruri ascunse dela facerea lumii.``

36 A tunci Isus a dat drumul noroadelor, şi a intrat în casă. Ucenicii Lui s'au apropiat de El, şi I-au zis:,, Tîlcuieşte-ne pilda cu neghina din ţarină.``

37 E l le -a răspuns:,, Cel ce samănă sămînţa bună, este Fiul omului.

38 Ţ arina, este lumea; sămînţa bună sînt fiii Împărăţiei; neghina, sînt fiii Celui rău.

39 V răjmaşul, care a sămănat -o, este Diavolul; secerişul, este sfîrşitul veacului; secerătorii, sînt îngerii.

40 D eci, cum se smulge neghina şi se arde în foc, aşa va fi şi la sfîrşitul veacului.

41 F iul omului va trimete pe îngerii Săi, şi ei vor smulge din Împărăţia Lui toate lucrurile, cari sînt pricină de păcătuire şi pe ceice săvîrşesc fărădelegea,

42 ş i -i vor arunca în cuptorul aprins; acolo va fi plînsul şi scrîşnirea dinţilor

43 A tunci cei neprihăniţi vor străluci ca soarele în Împărăţia Tatălui lor. Cine are urechi de auzit, să audă.

44 Î mpărăţia cerurilor se mai aseamănă cu o comoară ascunsă într -o ţarină. Omul care o găseşte, o ascunde; şi, de bucuria ei, se duce şi vinde tot ce are, şi cumpără ţarina aceea.

45 Î mpărăţia cerurilor se mai aseamănă cu un negustor care caută mărgăritare frumoase.

46 Ş i, cînd găseşte un mărgăritar de mare preţ, se duce de vinde tot ce are, şi -l cumpără.

47 Î mpărăţia cerurilor se mai aseamănă cu un năvod aruncat în mare, care prinde tot felul de peşti.

48 D upăce s'a umplut, pescarii îl scot la mal, şed jos, aleg în vase ce este bun, şi aruncă afară ce este rău.

49 T ot aşa va fi şi la sfîrşitul veacului. Îngerii vor ieşi, vor despărţi pe cei răi din mijlocul celor buni,

50 ş i -i vor arunca în cuptorul aprins; acolo va fi plînsul şi scrîşnirea dinţilor.``

51 A ţi înţeles voi toate aceste lucruri?`` i -a întrebat Isus. -,, Da, Doamne``, I-au răspuns ei.

52 Ş i El le -a zis:,, De aceea orice cărturar, care a învăţat ce trebuie despre Împărăţia cerurilor, se aseamănă cu un gospodar, care scoate din vistieria lui lucruri noi şi lucruri vechi.``

53 D upă ce a isprăvit Isus pildele acestea, a plecat de acolo.

54 A venit în patria Sa, şi a început să înveţe pe oameni în sinagogă; aşa că cei ce -L auzeau, se mirau şi ziceau:,, De unde are El înţelepciunea şi minunile acestea?

55 O are nu este El fiul tîmplarului? Nu este Maria mama Lui? Şi Iacov, Iosif, Simon şi Iuda, nu sînt ei fraţii Lui?

56 Ş i surorile Lui nu sînt toate printre noi? Atunci de unde are El toate lucrurile acestea?``

57 Ş i găseau astfel în El o pricină de poticnire. Dar Isus le -a zis:,, Nicăieri nu este preţuit un prooroc mai puţin decît în patria şi în casa Lui.``

58 Ş i n'a făcut multe minuni în locul acela, din pricina necredinţei lor.