1 F iule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul,

2 d acă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale,

3 f ă totuş lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pămînt, şi stăruieşte de el.

4 N u da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale!

5 S capă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, şi ca pasărea din mîna păsărarului...

6 D u-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te!

7 E a n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn;

8 t otuş îşi pregăteşte hrana vara, şi strînge de ale mîncării în timpul secerişului.

9 P înă cînd vei sta culcat, leneşule? Cînd te vei scula din somnul tău?

10 S ă mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mînile ca să dormi!...

11 Ş i sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

12 O mul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură,

13 c lipeşte din ochi, dă din picior, şi face semne cu degetele.

14 R ăutatea este în inima lui, urzeşte lucrurile rele într'una, şi stîrneşte certuri.

15 D e aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată, şi fără leac.

16 Ş ase lucruri urăşte Domnul, şi chiar şapte Îi sînt urîte:

17 o chii trufaşi, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat,

18 i nima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău,

19 m artorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stîrneşte certuri între fraţi.

20 F iule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu lepăda învăţătura mamei tale:

21 l eagă-le necurmat la inimă, atîrnă-le de gît.

22 E le te vor însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat, şi îţi vor vorbi la deşteptare!

23 C ăci sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sînt calea vieţii.

24 E le te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine.

25 N 'o pofti în inima ta pentru frumuseţa ei, şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei.

26 C ăci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămîne decît cu o bucată de pîne, şi femeia măritată întinde... o cursă unui suflet scump.

27 P oate cineva să ia foc în sîn, fără să i se aprindă hainele?

28 S au poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să -i ardă picioarele?

29 T ot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: ori cine se atinge de ea nu va rămînea nepedepsit.

30 H oţul nu este urgisit cînd fură ca să-şi potolească foamea, căci îi este foame;

31 Ş i dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, să dea chiar tot ce are în casă.

32 D ar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte, singur îşi pierde viaţa cine face aşa.

33 N u va avea decît rană şi ruşine, şi ocara nu i se va şterge.

34 C ăci gelozia înfurie pe un bărbat, şi n'are milă în ziua răzbunării;

35 n u se uită la niciun preţ de răscumpărare, şi nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar.