1 ( Către mai marele cîntăreţilor. Se cîntă ca şi,, Mori pentru fiul``. Un psalm al lui David.) Voi lăuda pe Domnul din toată inima mea, voi istorisi toate minunile Lui.

2 V oi face din Tine bucuria şi veselia mea, voi cînta Numele tău, Dumnezeule Prea Înalte,

3 p entrucă vrăjmaşii mei dau înapoi, se clatină, şi pier dinaintea Ta.

4 c ăci Tu îmi sprijineşti dreptatea şi pricina mea, şi stai pe scaunul Tău de domnie ca un judecător drept.

5 T u pedepseşti neamurile, nimiceşti pe cel rău, le ştergi numele pentru totdeauna şi pe vecie.

6 S 'au dus vrăjmaşii! N'au rămas din ei decît nişte dărîmături vecinice! Nişte cetăţi dărîmate de Tine! Li s'a şters pomenirea!

7 E i s'au dus, dar Domnul împărăteşte în veac, şi Şi -a pregătit scaunul de domnie pentru judecată.

8 E l judecă lumea cu dreptate, judecă popoarele cu nepărtinire.

9 D omnul este scăparea celui asuprit, scăpare la vreme de necaz.

10 C ei ce cunosc Numele Tău, se încred în Tine, căci Tu nu părăseşti pe cei ce Te caută, Doamne!

11 C întaţi Domnului, care împărăţeşte în Sion, vestiţi printre popoare isprăvile Lui!

12 C ăci El răzbună sîngele vărsat, şi Îşi aduce aminte de cei nenorociţi, nu uită strigătele lor.

13 A i milă de mine, Doamne! Vezi ticăloşia în care mă aduc vrăjmaşii mei, şi ridică-mă din porţile morţii,

14 c a să vestesc toate laudele Tale, în porţile fiicei Sionului, şi să mă bucur de mîntuirea Ta.

15 N eamurile cad în groapa pe care au făcut -o, şi li se prinde piciorul în laţul pe care l-au ascuns.

16 D omnul Se arată, face dreptate, şi prinde pe cel rău în lucrul mînilor lui. (Joc de instrumente. Oprire.)

17 C ei răi se întorc la locuinţa morţilor: toate neamurile cari uită pe Dumnezeu.

18 C ăci cel nenorocit nu este uitat pe vecie, nădejdea celor sărmani nu piere pe vecie.

19 S coală-Te, Doamne, ca să nu biruie omul; neamurile să fie judecate înaintea Ta!

20 A runcă groaza în ei, Doamne, ca să ştie popoarele că nu sînt decît oameni! (Oprire.)