1 D upă aceea, iată ce s'a întîmplat. Absalom, fiul lui David, avea o soră frumoasă, numită Tamar; şi Amnon, fiul lui David, a iubit -o.

2 A mnon era atît de chinuit din această pricină, încît a căzut bolnav după soră-sa Tamar; căci era fecioară, şi -i venea greu lui Amnon să -i facă ceva.

3 A mnon avea un prieten, numit Ionadab, fiul lui Şimea, fratele lui David. Şi Ionadab era un om foarte şiret.

4 E l i -a zis:,, Pentruce te usuci din zi în zi, tu, fiul împăratului? Nu vrei să-mi spui?`` Amnon i -a răspuns:,, Iubesc pe Tamar, sora fratelui meu Absalom.``

5 I onadab i -a zis:,, Culcă-te în pat, şi fă-te bolnav. Cînd va veni tatăl tău să te vadă, să -i spui:, Dă voie sorei mele Tamar, să vină să-mi dea să mănînc; să-mi pregătească subt ochii mei o mîncare, ca s'o văd şi s'o iau din mîna ei.``

6 A mnon s'a culcat şi s'a făcut bolnav. Împăratul a venit să -l vadă, şi Amnon a zis împăratului:,, Te rog, să vină soru-mea Tamar să facă două turte subt ochii mei şi să le mănînc din mîna ei.``

7 D avid a trimes să spună Tamarei înlăuntrul odăilor ei:,, Du-te în casa fratelui tău Amnon, şi pregăteşte -i o mîncare.``

8 T amar s'a dus în casa fratelui ei Amnon, care era culcat. A luat plămădeală, a frămîntat -o, a pregătit turte înaintea lui, şi le -a copt;

9 l uînd apoi tigaia, le -a răsturnat înaintea lui.`` Dar Amnon n'a vrut să mănînce. El a zis:,, Scoateţi pe toată lumea afară.`` Şi toată lumea a ieşit afară dela el.

10 A tunci Amnon a zis Tamarei:,, Adu-mi mîncarea în odaie, şi s'o mănînc din mîna ta.`` Tamar a luat turtele pe cari le făcuse, şi le -a dus fratelui său Amnon, în odaie.

11 P e cînd i le dădea ea să le mănînce, el a apucat -o şi i -a zis:,, Vino, soro, şi culcă-te cu mine.``

12 E a i -a răspuns:,, Nu, frate, nu mă necinsti, căci nu se face aşa în Israel; nu face mişelia aceasta.

13 U nde mă voi duce eu cu ruşinea mea? Şi tu vei trece drept un mişel în Israel. Acum, vorbeşte, te rog, împăratului, şi nu se va împotrivi să fiu a ta.``

14 D ar el n'a vrut s'o asculte; a silit -o, a necinstit -o şi s'a culcat cu ea.

15 A poi Amnon a urît -o foarte mult, mai mult decît o iubise. Şi i -a zis:,, Scoală-te, şi du-te!``

16 E a i -a răspuns:,, Nu mai mări răul pe care l-ai făcut, izgonindu-mă.``

17 E l n'a vrut s'o asculte şi, chemînd băiatul care -i slujea, a zis:,, Izgoneşte dela mine pe femeia aceasta, scoate -o afară, şi încuie uşa după ea!``

18 E a avea o rochie pestriţă; căci aceasta era haina pe care o purtau fetele împăratului, cîtă vreme erau fecioare. Slujitorul lui Amnon a scos -o afară, şi a încuiat uşa după ea.

19 T amar şi -a presărat cenuşă pe cap, şi şi -a sfîşiat haina pestriţă; a pus mîna în cap, şi a plecat ţipînd.

20 F ratele ei Absalom, i -a zis:,, A stat fratele tău Amnon cu tine? Acum, soro, taci, căci este fratele tău; nu te prea trece cu firea din pricina aceasta.`` Şi Tamar, nemîngîiată, a locuit în casa fratelui ei Absalom.

21 Î mpăratul David a aflat toate aceste lucruri, şi s'a mîniat foarte tare.

22 A bsalom n'a vorbit nici bine nici rău cu Amnon; dar a început să -l urască, pentrucă necinstise pe soru-sa Tamar.

23 D upă doi ani, pe cînd Absalom avea tunsul oilor la Baal-Haţor, lîngă Efraim, a poftit pe toţi fiii împăratului.

24 A bsalom s'a dus la împărat, şi a zis:,, Iată, robul tău are tunsul oilor; să vină împăratul şi slujitorii lui la robul tău.``

25 Ş i împăratul a zis lui Absalom:,, Nu, fiule, nu vom veni toţi, ca să nu-ţi fie greu.`` Absalom a stăruit de el; dar împăratul n'a vrut să se ducă, şi l -a binecuvîntat.

26 A bsalom a zis:,, Dă voie măcar fratelui meu Amnon să vină cu noi.`` Împăratul i -a răspuns:,, Pentruce să vină el cu tine?``

27 Î n urma stăruinţelor lui Absalom, împăratul a lăsat să meargă cu el pe Amnon şi toţi fiii săi.

28 A bsalom a dat următoarea poruncă slujitorilor săi:,, Luaţi seama cînd se va veseli inima lui Amnon de vin, şi cînd vă voi zice:, Loviţi pe Amnon!` atunci să -l omorîţi; să nu vă temeţi de nimic: oare nu vă poruncesc eu? Fiţi tari, şi arătaţi-vă oameni de inimă!``

29 S lujitorii lui Absalom au făcut lui Amnon cum le poruncise Absalom. Şi toţi fiii împăratului s'au sculat, au încălecat fiecare pe catîrul lui, şi au fugit.

30 P e cînd erau pe drum, a ajuns zvonul la David că Absalom, a ucis pe toţii fiii împăratului, şi că n'a mai rămas niciunul din ei.

31 Î mpăratul s'a sculat, şi -a rupt hainele, şi s'a culcat pe pămînt, şi toţi slujitorii lui stăteau acolo cu hainele sfîşiate.

32 I onadab, fiul lui Şimea, fratele lui David, a luat cuvîntul şi a zis:,, Să nu creadă domnul meu că toţi tinerii, fiii împăratului, au fost ucişi, căci numai Amnon a murit; aceasta este urmarea unei hotărîri a lui Absalom, din ziua cînd Amnon a necinstit pe soră-sa Tamar.

33 S ă nu se mai muncească dar împăratul, domnul meu, cu gîndul că toţi fiii împăratului au murit, căci numai Amnon a murit.

34 A bsalom a fugit. Şi tînărul pus de strajă a ridicat ochii şi s'a uitat. Şi iată că o mare ceată venea pe drumul dinapoia lui, dinspre munte.

35 I onadab a zis împăratului:,, Iată că vin fiii împăratului! Astfel se adevereşte ce spunea robul tău``.

36 P e cînd isprăvea el vorba, iată că fiii împăratului au venit. Au ridicat glasul, şi au plîns; şi împăratul şi toţi slujitorii lui au plîns mult.

37 A bsalom fugise, şi s'a dus la Talmai, fiul lui Amihur, împăratul Gheşurului. Şi David jălea în fiecare zi pe fiul său.

38 A bsalom a stat trei ani la Gheşur, unde se dusese, după ce fugise.

39 Î mpăratul David a încetat să mai urmărească pe Absalom, căci se mîngîiase de moartea lui Amnon.