1 P roverbele lui Solomon, fiul lui David, regele lui Israel,

Proverbi di Salomone, figlio di Davide, re d’Israele,

2 p entru a cunoaşte înţelepciunea şi învăţătura, pentru a înţelege cuvintele cunoaşterii,

perché l’uomo conosca la saggezza, l’istruzione e comprenda i detti sensati;

3 p entru a primi îndrumare în ce priveşte chibzuinţa, dreptatea, judecata şi nepărtinirea

perché riceva istruzione sul buon senso, la giustizia, l’equità e la rettitudine;

4 p entru a da agerime celui neştiutor, iar tânărului – cunoştinţă şi prudenţă,

per dare accorgimento ai semplici e conoscenza e riflessione al giovane.

5 p entru ca cel înţelept să asculte şi să-şi sporească cunoaşterea, iar cel cu discernământ să primească îndrumare

Il saggio ascolterà e accrescerà il suo sapere; l’uomo intelligente ne otterrà buone direttive

6 p entru a înţelege un proverb sau o pildă, pentru a pricepe cuvintele şi ghicitorile înţelepţilor.

per capire i proverbi e le allegorie, le parole dei saggi e i loro enigmi.

7 F rica de Domnul este începutul cunoaşterii, dar nebunii dispreţuiesc înţelepciunea şi disciplinarea. Îndemnuri la a căuta înţelepciunea Avertizare împotriva ispitirii

Il timore del Signore è il principio della scienza; gli stolti disprezzano la saggezza e l’istruzione.

8 A scultă, fiul meu, învăţătura tatălui tău şi nu părăsi îndrumarea mamei tale.

Ascolta, figlio mio, l’istruzione di tuo padre e non rifiutare l’insegnamento di tua madre,

9 C ăci ele vor fi o cunună graţioasă pe capul tău şi un colier în jurul gâtului tău.

poiché saranno un fregio di grazia sul tuo capo e monili al tuo collo. Avvertimento contro le cattive compagnie

10 F iul meu, dacă nişte păcătoşi vor să te ademenească nu te lăsa înduplecat de ei.

Figlio mio, se i peccatori ti vogliono sviare, non dar loro retta.

11 D acă-ţi vor spune: „Vino cu noi! Haidem să stăm la pândă ca să vărsăm sânge, să întindem fără motiv curse celui nevinovat!

Potranno dirti: «Vieni con noi! Mettiamoci in agguato per uccidere; tendiamo insidie senza motivo all’innocente.

12 H aidem să-i înghiţim de vii ca Locuinţa Morţilor şi întregi ca pe cei ce se coboară în groapă!

Inghiottiamoli vivi, come il soggiorno dei morti, e tutti interi, come quelli che scendono nella tomba;

13 V om câştiga tot felul de lucruri scumpe şi ne vom umple casele cu pradă.

noi troveremo ogni sorta di beni preziosi, riempiremo le nostre case di bottino.

14 P une partea ta cu noi şi vom avea o pungă împreună!“

Tu estrarrai a sorte la tua parte con noi, non ci sarà tra noi tutti che una borsa sola».

15 F iul meu, să nu mergi împreună cu ei, abate-ţi piciorul de pe căile lor,

Tu però, figlio mio, non t’incamminare con loro; trattieni il tuo piede lontano dal loro sentiero,

16 c ăci picioarele lor aleargă spre rău şi se grăbesc să verse sânge.

poiché i loro piedi corrono al male, essi si affrettano a spargere il sangue.

17 E ste însă atât de zadarnic să se arunce plasa în văzul tuturor păsărilor!

Si tende invano la rete davanti a ogni sorta di uccelli,

18 C ăci aceştia îşi pândesc însăşi viaţa lor, îşi întind curse înseşi sufletelor lor.

ma costoro pongono agguati al loro proprio sangue e tendono insidie alla loro vita stessa.

19 A ceasta este soarta tuturor celor ce umblă după câştig necinstit; el curmă viaţa celor ce şi-l însuşesc. Chemarea înţelepciunii şi consecinţele respingerii ei

Tali sono le vie di chiunque si dà alla rapina; essa toglie la vita a chi la commette. La saggezza esorta

20 Î nţelepciunea strigă pe străzi, îşi înalţă glasul în locuri publice,

La saggezza grida per le vie, fa udire la sua voce per le piazze;

21 s trigă acolo unde e zarva mai mare, la porţile cetăţii îşi rosteşte cuvintele:

negli incroci affollati essa chiama, all’ingresso delle porte, in città, pronuncia i suoi discorsi:

22 „ Nesăbuiţilor, până când veţi iubi prostia? Până când le va plăcea batjocoritorilor batjocura şi vor urî proştii cunoaşterea?

«Fino a quando, ingenui, amerete l’ingenuità? Fino a quando gli schernitori prenderanno gusto a schernire e gli stolti avranno in odio la scienza?

23 D acă v-aţi întoarce la mustrarea mea, aş revărsa duhul meu peste voi şi v-aş dezvălui cuvintele mele.

Volgetevi ad ascoltare la mia correzione; ecco, io farò sgorgare su di voi il mio Spirito, vi farò conoscere le mie parole.

24 D ar pentru că mă respingeţi când vă chem, iar când îmi întind mâna, nimeni nu ia seama,

Poiché quand’ho chiamato avete rifiutato di ascoltare, quand’ho steso la mano nessuno vi ha badato,

25 p entru că ignoraţi toate sfaturile mele şi nu primiţi mustrările mele,

anzi, avete respinto ogni mio consiglio e della mia correzione non ne avete voluto sapere,

26 d e aceea şi eu voi râde când vă va lovi dezastrul, îmi voi bate joc de voi când groaza vă va ajunge,

anch’io riderò delle vostre sventure, mi farò beffe quando lo spavento vi piomberà addosso;

27 c ând spaima vă va cuprinde ca o furtună şi nenorocirea va veni ca o rafală de vânt, când necazul şi suferinţa vă vor copleşi.

quando lo spavento vi piomberà addosso come una tempesta, quando la sventura v’investirà come un uragano e vi cadranno addosso l’afflizione e l’angoscia.

28 A tunci mă vor chema dar nu voi răspunde, mă vor căuta dar nu mă vor găsi.

Allora mi chiameranno, ma io non risponderò; mi cercheranno con premura ma non mi troveranno.

29 P entru că au urât cunoştinţa şi n-au ales frica de Domnul,

Poiché hanno odiato la scienza, non hanno scelto il timore del Signore,

30 p entru că n-au acceptat sfaturile mele şi au dispreţuit toate mustrările mele,

non hanno voluto saperne dei miei consigli e hanno disprezzato ogni mia correzione,

31 d e aceea se vor hrăni cu roada umbletelor lor şi se vor sătura cu roada planurilor lor.

si pasceranno del frutto della loro condotta e saranno saziati dei loro propri consigli.

32 C ăci încăpăţânarea îi ucide pe cei nesăbuiţi şi mulţumirea de sine îi distruge pe cei proşti;

Infatti il pervertimento degli insensati li uccide e la prosperità degli stolti li fa perire,

33 d ar cel ce mă ascultă va locui în siguranţă, va trăi liniştit, fără să-l apuce groaza de vreun rău.“

ma chi mi ascolta starà al sicuro, vivrà tranquillo, senza paura di nessun male».