1 M on âme est dégoûtée de la vie! Je donnerai cours à ma plainte, Je parlerai dans l'amertume de mon âme.

Sunt dezgustat de viaţa mea. De aceea voi da frâu liber plângerii mele, voi vorbi din amărăciunea sufletului meu.

2 J e dis à Dieu: Ne me condamne pas! Fais-moi savoir pourquoi tu me prends à partie!

Îi voi spune lui Dumnezeu: «Nu mă condamna! Fă-mă să ştiu de ce te cerţi cu mine?

3 T e paraît-il bien de maltraiter, De repousser l'ouvrage de tes mains, Et de faire briller ta faveur sur le conseil des méchants?

Îţi place să mă asupreşti, să dispreţuieşti lucrarea mâinilor Tale, în timp ce faci să strălucească sfaturile celui rău?

4 A s-tu des yeux de chair, Vois-tu comme voit un homme?

Ai Tu ochi de carne? Vezi Tu aşa cum văd oamenii?

5 T es jours sont-ils comme les jours de l'homme, Et tes années comme ses années,

Sunt zilele Tale ca zilele omului sau anii Tăi ca anii lui,

6 P our que tu recherches mon iniquité, Pour que tu t'enquières de mon péché,

ca să-mi cauţi nedreptatea şi să-mi cercetezi păcatul,

7 S achant bien que je ne suis pas coupable, Et que nul ne peut me délivrer de ta main?

deşi Tu ştii că sunt nevinovat şi că nimeni nu mă poate scăpa din mâna Ta?

8 T es mains m'ont formé, elles m'ont créé, Elles m'ont fait tout entier... Et tu me détruirais!

Mâinile Tale m-au modelat şi m-au făcut, iar acum te întorci să mă distrugi?

9 S ouviens-toi que tu m'as façonné comme de l'argile; Voudrais-tu de nouveau me réduire en poussière?

Adu-Ţi aminte că m-ai modelat ca pe lut! Vrei acum să mă faci din nou ţărână?

10 N e m'as-tu pas coulé comme du lait? Ne m'as-tu pas caillé comme du fromage?

N-ai făcut Tu să fiu vărsat ca laptele şi închegat ca brânza?

11 T u m'as revêtu de peau et de chair, Tu m'as tissé d'os et de nerfs;

M-ai îmbrăcat cu piele şi cu carne şi m-ai împletit cu oase şi cu tendoane.

12 T u m'as accordé ta grâce avec la vie, Tu m'as conservé par tes soins et sous ta garde.

Mi-ai dat viaţă şi mi-ai arătat îndurare, iar purtarea Ta de grijă mi-a păzit sufletul.

13 V oici néanmoins ce que tu cachais dans ton coeur, Voici, je le sais, ce que tu as résolu en toi-même.

Iată totuşi ce ai ascuns în inima Ta şi ce ştiu că aveai de gând:

14 S i je pèche, tu m'observes, Tu ne pardonnes pas mon iniquité.

ca, dacă păcătuiesc, să mă urmăreşti şi să nu-mi ierţi vina.

15 S uis-je coupable, malheur à moi! Suis-je innocent, je n'ose lever la tête, Rassasié de honte et absorbé dans ma misère.

Dacă sunt rău, vai de mine! Dacă sunt drept, nu-mi pot înălţa capul, pentru că sunt plin de ruşine şi înecat în necaz.

16 E t si j'ose la lever, tu me poursuis comme un lion, Tu me frappes encore par des prodiges.

Dacă mă ridic, mă vânezi ca pe un leu şi iarăşi Îţi arăţi marea Ta putere împotriva mea.

17 T u m'opposes de nouveaux témoins, Tu multiplies tes fureurs contre moi, Tu m'assailles d'une succession de calamités.

Aduci mai mulţi martori împotriva mea, mânia Ta creşte faţă de mine şi mă loveşti cu o mulţime de necazuri.

18 P ourquoi m'as-tu fait sortir du sein de ma mère? Je serais mort, et aucun oeil ne m'aurait vu;

De ce m-ai scos din pântecele mamei mele? O! de aş fi murit înainte să mă vadă cineva!

19 J e serais comme si je n'eusse pas existé, Et j'aurais passé du ventre de ma mère au sépulcre.

Aş fi ca şi cum n-aş fi fost, purtat din pântece drept în mormânt.

20 M es jours ne sont-ils pas en petit nombre? Qu'il me laisse, Qu'il se retire de moi, et que je respire un peu,

Oare nu-mi sunt puţine zilele? Opreşte-te şi lasă-mă singur, să pot afla puţină mângâiere

21 A vant que je m'en aille, pour ne plus revenir, Dans le pays des ténèbres et de l'ombre de la mort,

înainte de a merge în locul de unde nu mai este întoarcere, în ţara întunericului şi a umbrei morţii,

22 P ays d'une obscurité profonde, Où règnent l'ombre de la mort et la confusion, Et où la lumière est semblable aux ténèbres.

în ţara nopţii întunecate, a umbrei adânci şi a dezordinii, unde chiar şi lumina este precum întunericul!»“