1 R oboam s-a dus la Şehem, pentru că tot Israelul venise la Şehem să-l facă rege.
Roboam s'a dus la Sihem, căci tot Israelul venise la Sihem să -l facă împărat.
2 C ând Ieroboam, fiul lui Nebat, a auzit lucrul acesta, el se afla în Egipt, acolo unde fugise de regele Solomon. Ieroboam s-a întors din Egipt.
Cînd a auzit lucrul acesta Ieroboam, fiul lui Nebat, era tot în Egipt, unde fugise de împăratul Solomon, şi în Egipt locuia.
3 A u trimis să-l cheme, iar Ieroboam şi întreaga adunare a lui Israel au venit şi i-au vorbit lui Roboam astfel:
Au trimes să -l cheme. Atunci Ieroboam, şi toată adunarea lui Israel au venit la Roboam şi i-au vorbit aşa:
4 – Tatăl tău a îngreunat jugul nostru. Acum, despovărează-ne de slujba aspră a tatălui tău şi de jugul cel greu pe care l-a pus peste noi şi-ţi vom sluji!
Tatăl tău ne -a îngreuiat jugul; acum tu uşurează această aspră robie şi jugul greu pe care l -a pus peste noi tatăl tău. Şi îţi vom sluji.``
5 – Duceţi-vă şi întoarceţi-vă la mine peste trei zile, le-a răspuns el. Şi poporul a plecat.
El le -a zis:,, Duceţi-vă, şi întoarceţi-vă la mine peste trei zile.`` Şi poporul a plecat.
6 R egele Roboam s-a sfătuit cu bătrânii care i-au slujit tatălui său, Solomon, în timpul vieţii acestuia, întrebându-i: – Ce mă sfătuiţi să răspund acestui popor?
Împăratul Roboam s'a sfătuit cu bătrînii cari fuseseră pe lîngă tatăl său Solomon, în timpul vieţii lui, şi a zis:,, Ce mă sfătuiţi să răspund poporului acestuia?``
7 – Dacă, astăzi, vei fi un slujitor pentru cei din poporul acesta, i-au răspuns ei, dacă le vei sluji şi dacă le vei răspunde prin cuvinte plăcute, ei vor fi slujitorii tăi toată viaţa lor.
Şi iată ce i-au zis ei:,, Dacă vei îndatora astăzi pe poporul acesta, dacă le faci ce cer, şi dacă le vei răspunde cu vorbe binevoitoare, îţi vor sluji pe vecie.``
8 Î nsă Roboam nu a luat în seamă sfatul pe care i l-au dat bătrânii, ci a cerut şi sfatul tinerilor cu care a copilărit şi care-i slujeau.
Dar Roboam a lăsat sfatul pe care i -l dădeau bătrînii, şi s'a sfătuit cu tinerii cari crescuseră cu el şi cari erau împrejurul lui.
9 E l i-a întrebat: – Ce mă sfătuiţi? Cum să răspund acestui popor care mi-a cerut să-l despovărez de jugul pe care tatăl meu l-a pus peste el?
El a zis:,, Ce mă sfatuiţi să răspund poporului acestuia, care-mi vorbeşte aşa:, Uşurează-ne jugul pe care l -a pus peste noi tatăl tău?``
10 T inerii care copilăriseră împreună cu el i-au răspuns: – Acestui popor care ţi-a zis că tatăl tău i-a îngreunat jugul şi că tu trebuie să-l iei de peste el, să-i spui astfel: „Degetul meu cel mic este mai gros decât şoldurile tatălui meu.
Şi iată ce i-au zis tinerii cari crescuseră cu el:,, Să spui aşa poporului acestuia care ţi -a vorbit astfel:, Tatăl tău ne -a îngreuiat jugul, tu uşurează-ni -l!` Să le vorbeşti aşa:, Degetul meu cel mic va fi mai gros decît coapsele tatălui meu.
11 T atăl meu a pus un jug greu peste voi, dar eu voi adăuga mai mult la jugul vostru. Tatăl meu v-a pedepsit cu bice, dar eu vă voi pedepsi cu gârbace.“
Acum, tatăl meu a pus peste voi un jug greu, dar eu vi -l voi face şi mai greu; tatăl meu v'a bătut cu bice, dar eu vă voi bate cu scorpioane.``
12 I eroboam, însoţit de tot poporul, a venit la Roboam a treia zi, după cum le poruncise regele când le zisese: „Întoarceţi-vă la mine peste trei zile!“
Ieroboam şi tot poporul au venit la Roboam a treia zi, după cum zisese împăratul:,,Întoarceţi-vă la mine peste trei zile!``
13 R egele i-a răspuns aspru poporului. El nu a luat în seamă sfatul pe care i l-au dat bătrânii
Împăratul a răspuns aspru poporului. A lăsat sfatul pe care i -l dăduseră bătrînii,
14 ş i le-a vorbit potrivit sfatului tinerilor: – Tatăl meu v-a îngreunat jugul, dar eu voi adăuga mai mult la jugul vostru. Tatăl meu v-a pedepsit cu bice, dar eu vă voi pedepsi cu gârbace.
şi le -a vorbit astfel, după sfatul tinerilor:,, Tatăl meu v'a îngreuiat jugul, dar eu vi -l voi face şi mai greu; tatăl meu v'a bătut cu bice, dar eu vă voi bate cu scorpioane.``
15 A stfel regele nu a ascultat plângerea poporului, fiindcă această întorsătură a lucrurilor venea de la Domnul, pentru ca Domnul să-Şi împlinească cuvântul pe care îl rostise cu privire la Ieroboam, fiul lui Nebat, prin Ahia din Şilo.
Astfel împăratul n'a ascultat pe popor; căci lucrul acesta a fost cîrmuit de Domnul, în vederea împlinirii cuvîntului, pe care -l spusese Domnul prin Ahia din Silo lui Ieroboam, fiul lui Nebat.
16 C ând toţi cei din Israel au văzut că regele a refuzat să-i asculte, i-au răspuns astfel: – Ce parte avem noi în David? N-avem nici o moştenire în fiul lui Işai. La corturile tale, Israel! Vezi-ţi de Casa ta, David! Şi poporul Israel a plecat acasă.
Cînd a văzut tot Israelul că împăratul nu -l ascultă, poporul a răspuns împăratului:,, Ce parte avem noi cu David? Noi n'avem moştenire cu fiul lui Isai! La corturile tale, Israele! Acum vezi-ţi de casă, Davide!`` Şi Israel s'a dus în corturile lui.
17 R oboam însă a continuat să domnească peste israeliţii care locuiau în cetăţile lui Iuda.
Copiii lui Israel cari locuiau în cetăţile lui Iuda, au fost singurii peste cari a domnit Roboam.
18 R egele Roboam l-a trimis la ei pe Adoniram, cel care era mai mare peste oamenii de corvoadă, dar toţi israeliţii l-au omorât împroşcându-l cu pietre. Atunci regele Roboam s-a grăbit să se suie în car ca să fugă la Ierusalim.
Atunci împăratul Roboam a trimes la ei pe Adoram, care era mai mare peste biruri. Dar Adoram a fost ucis cu pietre de tot Israelul, şi a murit. Şi împăratul Roboam s'a grăbit să se suie într'un car, ca să fugă la Ierusalim.
19 A şa s-a răzvrătit Israel împotriva Casei lui David şi aşa au şi rămas până astăzi.
Astfel s'a deslipit Israel de casa lui David pînă în ziua de azi.
20 Î ntregul Israel, auzind că Ieroboam se întorsese, au trimis să-l cheme la adunare şi l-au numit rege peste tot Israelul. Nici unul nu s-a dus după Casa lui David, în afară de seminţia lui Iuda.
Tot Israelul, auzind că Ieroboam s'a întors, au trimes să -l cheme în adunare, şi l-au făcut împărat peste tot Israelul. Seminţia lui Iuda a fost singura care a mers după casa lui David.
21 C ând Roboam a ajuns la Ierusalim, a adunat toată Casa lui Iuda şi seminţia lui Beniamin – o sută optzeci de mii de bărbaţi aleşi şi gata de luptă – ca să lupte împotriva Casei lui Israel şi să aducă din nou regatul sub stăpânirea lui Roboam, fiul lui Solomon.
Roboam ajungînd la Ierusalim, a strîns toată casa lui Iuda şi seminţia lui Beniamin, o sută optzeci de mii de oameni aleşi, buni pentru război, ca să lupte împotriva casei lui Israel şi s'o aducă înapoi subt stăpînirea lui Roboam, fiul lui Solomon.
22 D ar Cuvântul lui Dumnezeu a venit la Şemaia, omul lui Dumnezeu, zicându-i astfel:
Dar cuvîntul lui Dumnezeu a vorbit astfel lui Şemaia, omul lui Dumnezeu:
23 „ Spune-le lui Roboam, fiul lui Solomon, regele lui Iuda, întregii case a lui Iuda şi a lui Beniamin, precum şi celor rămaşi din popor
Vorbeşte lui Roboam, fiul lui Solomon, împăratul lui Iuda, şi întregei case a lui Iuda şi a lui Beniamin, şi celuilalt popor, şi spune-le:
24 c ă aşa vorbeşte Domnul: «Nu vă ridicaţi la luptă împotriva fraţilor voştri, israeliţii! Întoarceţi-vă fiecare acasă, căci de la Mine a venit lucrul acesta.»“ Ei au ascultat Cuvântul Domnului şi s-au întors acasă, potrivit poruncii Domnului. Ieroboam instituie cultul viţelului în Israel
Aşa vorbeşte Domnul:, Nu vă suiţi, şi nu faceţi război împotriva fraţilor voştri, copiii lui Israel! Fiecare din voi să se întoarcă acasă, căci de la Mine s'a întîmplat lucrul acesta.`` Ei au ascultat de cuvîntul Domnului, şi s'au întors acasă, după cuvîntul Domnului.
25 I eroboam a zidit cetatea Şehem în regiunea muntoasă a lui Efraim şi a locuit acolo; apoi a ieşit de acolo şi a zidit cetatea Peniel.
Ieroboam a zidit Sihemul pe muntele lui Efraim, şi a locuit acolo; apoi a ieşit de acolo, şi a zidit Penuel.
26 E l s-a gândit: „S-ar putea ca acum regatul să se întoarcă la Casa lui David.
Ieroboam a zis în inima sa:,,Împărăţia s'ar putea acum să se întoarcă la casa lui David.
27 D acă acest popor se va duce la Casa Domnului, în Ierusalim, ca să aducă jertfe, inima acestui popor va trece de partea stăpânului lor, Roboam, regele lui Iuda; pe mine mă vor omorî şi se vor întoarce la Roboam, regele lui Iuda.“
Dacă poporul acesta se va sui la Ierusalim să aducă jertfe în Casa Domnului, inima poporului acestuia se va întoarce la domnul său, la Roboam, împăratul lui Iuda, şi mă vor omorî şi se vor întoarce la Roboam, împăratul lui Iuda.``
28 D upă ce s-a sfătuit, regele a făcut doi viţei de aur şi a zis poporului: „Este prea mult pentru voi să mergeţi până la Ierusalim. Israele, iată zeii tăi care te-au scos din ţara Egiptului!“
După ce s'a sfătuit, împăratul a făcut doi viţei de aur, şi a zis poporului:,, Destul v'aţi suit la Ierusalim; Israele! Iată Dumnezeul tău care te -a scos din ţara Egiptului.``
29 L -a pus pe unul la Betel, iar pe celălalt la Dan.
A aşezat unul din aceşti viţei la Betel, iar pe celalt l -a pus în Dan.
30 Ş i acest lucru a devenit un prilej de păcătuire; poporul mergea până la Dan să se închine înaintea unuia dintre viţei.
Şi fapta aceasta a fost un prilej de păcătuire. Poporul se ducea să se închine înaintea unuia din viţei pînă la Dan.
31 I eroboam a construit sanctuare pe înălţimi şi a numit preoţi din tot poporul, deşi nu făceau parte dintre leviţi.
Ieroboam a făcut o casă de înălţimi şi a pus preoţi luaţi din tot poporul, cari nu făceau parte din fiii lui Levi.
32 I eroboam a rânduit o sărbătoare în ziua a cincisprezecea a lunii a opta, ca aceea din Iuda, şi aducea jertfe pe altar. Iată ce a făcut la Betel: a adus jertfe viţeilor pe care-i făcuse şi a numit preoţi pentru înălţimile pe care le zidise.
A rînduit o sărbătoare în luna a opta, în ziua a cincisprezecea a lunii, ca sărbătoarea care se prăznuia în Iuda, şi a adus jertfe pe altar. Iată ce a făcut la Betel, ca să se aducă jertfe viţeilor pe cari -i făcuse el. A pus în slujbă la Betel pe preoţii înălţimilor ridicate de el.
33 Î n ziua a cincisprezecea a lunii a opta, pe care o alesese singur, el a adus jertfe pe altarul pe care-l construise la Betel. Astfel, el a rânduit o sărbătoare pentru israeliţi şi se ducea la altar ca să ardă tămâie.
Şi a jertfit pe altarul pe care -l făcuse la Betel, în ziua a cincisprezecea a lunii a opta, lună pe care o alesese după bunul lui plac. A hotărît -o ca sărbătoare pentru copiii lui Israel, şi s'a suit la altar să ardă tămîie.