1 E fraimiţii i-au zis lui Ghedeon: – Cum ai putut să te porţi astfel cu noi? De ce nu ne-ai chemat şi pe noi când te-ai dus să lupţi împotriva midianiţilor? Şi au început o ceartă aprigă cu el.

Bărbaţii lui Efraim au zis lui Ghideon:,, Ce înseamnă felul acesta de purtare faţă de noi? Pentruce nu ne-ai chemat, cînd ai plecat să te lupţi împotriva lui Madian?`` Şi au avut o mare ceartă cu el.

2 E l le-a răspuns: – Ce-am făcut eu în comparaţie cu voi? Nu este mai bun culesul ciorchinilor rămaşi în via lui Efraim decât culesul întregii vii a lui Abiezer?

Ghedeon le -a răspuns:,, Ce-am făcut eu pe lîngă voi? Oare nu face mai mult culesul ciorchinelor rămase în via lui Efraim de cît culesul întregei vii a lui Abiezer?``

3 Î n mâinile voastre i-a dat Dumnezeu pe Oreb şi Zeeb, căpeteniile midianiţilor! Am putut eu oare să fac mai mult decât voi? După ce le-a spus aceste cuvinte li s-a potolit mânia. Ghedeon îi omoară pe regii midianiţi

În mînile voastre a dat Dumnezeu pe căpeteniile lui Madian: Oreb, şi Zeeb. Ce-am putut face eu deci pe lîngă voi?`` Dupăce le -a vorbit astfel, li s'a potolit mînia.

4 A poi Ghedeon a ajuns la Iordan şi l-a traversat împreună cu cei trei sute de oameni care erau cu el, obosiţi, dar încă în urmărirea duşmanului.

Ghedeon a ajuns la Iordan, şi l -a trecut, el şi cei trei sute de oameni cari erau cu el, obosiţi, dar urmărind mereu pe vrăjmaş.

5 E l le-a zis oamenilor din Sucot: – Daţi-le, vă rog, câteva bucăţi de pâine oamenilor care sunt cu mine, căci sunt obosiţi şi suntem încă în urmărirea lui Zebah şi Ţalmuna, regii Midianului!

El a zis celor din Sucot:,, Daţi, vă rog, cîteva pîni poporului care mă însoţeşte, căci sînt obosiţi, şi sînt în urmărirea lui Zebah şi Ţalmuna, împăraţii Madianului.``

6 C ăpeteniile din Sucot i-au răspuns: – Sunt deja mâinile lui Zebah şi Ţalmuna în posesia ta ca să dăm pâine oştirii tale?

Căpeteniile din Sucot au răspuns:,, Este oare mîna lui Zebah şi Ţalmuna în stăpînirea ta, ca să dăm pîne oştirii tale?``

7 G hedeon le-a zis: – Aşa deci! Ei bine, după ce Domnul îi va da pe Zebah şi pe Ţalmuna în mâinile mele, vă voi sfârteca carnea cu spinii pustiei şi cu mărăcini!

Şi Ghedeon a zis:,, Ei bine! dupăce Domnul va da în mînile noastre pe Zebah şi pe Ţalmuna, vă voi scărpina carnea cu spini din pustie şi cu mărăcini.``

8 D e acolo s-au suit la Peniel şi a cerut acelaşi lucru. Oamenii din Peniel i-au răspuns aşa cum îi răspunseseră oamenii din Sucot.

De acolo s'a suit la Penuel, şi a făcut celor din Penuel aceeaş rugăminte. Ei i-au răspuns cum îi răspunseseră cei din Sucot.

9 A tunci el le-a zis oamenilor din Peniel: „Când mă voi întoarce în pace vă voi dărâma turnul acesta!“

Şi a zis şi celor din Penuel:,, Cînd mă voi întoarce în pace, voi dărîma turnul acesta.``

10 Z ebah şi Ţalmuna erau în Karkor, împreună cu ei fiind şi oştirea lor, în jur de cincisprezece mii de bărbaţi, singurii care mai rămăseseră din oştirea popoarelor răsăritului căci căzuseră ucişi o sută douăzeci de mii de războinici.

Zebah şi Ţalmuna erau la Carcor împreună cu oştirea lor de aproape cincisprezece mii de oameni; toţi ceice mai rămăseseră din toată oştirea fiilor Răsăritului: o sută douăzeci de mii de oameni cari scoteau sabia, fuseseră ucişi.

11 G hedeon a apucat pe calea nomazilor, la răsărit de Nobah şi Iogbeha şi a atacat oştirea care se credea în siguranţă.

Ghedeon s'a suit pe drumul celor ce locuiesc în corturi, la răsărit de Nobah şi de Iogbeha, şi a bătut oştirea care se credea la adăpost.

12 C ei doi regi ai Midianului, Zebah şi Ţalmuna, au fugit, dar el i-a urmărit, i-a capturat şi a provocat groază în rândul întregii lor oştiri.

Zebah şi Ţalmuna au luat fuga; Ghedeon i -a urmărit, a prins pe cei doi împăraţi ai Madianului: Zebah şi Ţalmuna, şi a pus pe fugă toată oştirea.

13 A poi Ghedeon, fiul lui Ioaş, s-a întors de la luptă prin trecătoarea Heres.

Ghedeon, fiul lui Ioas, s'a întors dela luptă prin suişul Heres.

14 A prins un tânăr dintre oamenii din Sucot căruia i-a pus câteva întrebări. Acesta i-a dat în scris numele căpeteniilor şi ale membrilor sfatului bătrânilor din Sucot. Erau şaptezeci şi şapte de bărbaţi.

A prins dintre cei din Sucot un tînăr pe care l -a întrebat, şi care i -a dat în scris numele căpeteniilor şi bătrînilor din Sucot; erau şaptezeci şi şapte de bărbaţi.

15 S -a dus la oamenii din Sucot şi le-a zis: „Iată-i pe Zebah şi Ţalmuna din cauza cărora m-aţi batjocorit zicând: Sunt deja Zebah şi Ţalmuna în stăpânirea ta ca să dăm pâine oştirii tale?“

Apoi a venit la cei din Sucot, şi a zis:,, Iată pe Zebah şi Ţalmuna, pentru cari m'aţi batjocorit, zicînd:, Oare mîna lui Zebah şi Ţalmuna este în stăpînirea ta, ca să dăm pîne oamenilor tăi obosiţi?``

16 I -a luat pe cei din sfatul bătrânilor cetăţii, a luat spini din pustie şi mărăcini şi i-a pedepsit cu ei pe oamenii din Sucot.

Şi a luat pe bătrînii cetăţii, şi a pedepsit pe oamenii din Sucot cu spini din pustie şi cu mărăcini.

17 A poi a dărâmat turnul din Peniel şi i-a ucis pe oamenii cetăţii.

A dărîmat şi turnul din Penuel, şi a ucis pe oamenii cetăţii.

18 D upă aceea le-a zis lui Zebah şi Ţalmuna: – Cum erau bărbaţii pe care i-aţi ucis la Tabor? Ei i-au răspuns: – Erau ca tine! Fiecare era la înfăţişare ca un fiu de rege!

El a zis lui Zebah şi lui Ţalmuna:,, Cum erau oamenii pe cari i-aţi ucis la Tabor?`` Ei au răspuns:,, Erau ca tine, fiecare avea înfăţişarea unui fiu de împărat.``

19 E l le-a zis: – Erau fraţii mei, fiii mamei mele! Viu este Domnul că dacă i-aţi fi lăsat în viaţă, nu v-aş ucide acum!

El a zis:,, Erau fraţii mei, fiii mamei mele. Viu este Domnul că, dacă i-aţi fi lăsat cu viaţă, nu v'aş ucide.``

20 Ş i i-a zis lui Ieter, întâiul lui născut: – Omoară-i! Dar tânărul nu a scos sabia pentru că îi era frică, fiind încă un copil.

Şi a zis lui Ieter, întîiul lui născut:,, Scoală-te, şi ucide -i!`` Dar tînărul nu şi -a scos sabia, pentrucă -i era teamă, căci era încă un copil.

21 A tunci Zebah şi Ţalmuna i-au zis: – De ce nu ne omori tu însuţi? Cum este omul aşa este şi puterea lui! Ghedeon s-a sculat şi i-a ucis pe Zebah şi pe Ţalmuna, luând apoi lunişoarele care erau la gâtul cămilelor lor. Idolatria lui Ghedeon şi a poporului

Zebah şi Ţalmuna au zis:,, Scoală-te tu însuţi şi ucide-ne! Căci cum e omul aşa e şi puterea lui.`` Şi Ghedeon s'a sculat, şi a ucis pe Zebah şi Ţalmuna. A luat apoi lunişoarele dela gîtul cămilelor lor.

22 B ărbaţii lui Israel i-au zis lui Ghedeon: – Domneşte tu peste noi fiindcă tu ne-ai eliberat din mâna midianiţilor! Domneşte tu, fiul tău şi nepotul tău!

Bărbaţii lui Israel au zis lui Ghedeon:,, Domneşte peste noi, tu, şi fiul tău, şi fiul fiului tău, căci ne-ai izbăvit din mîna lui Madian.``

23 G hedeon le-a răspuns: – Nu eu voi domni peste voi şi nici urmaşul meu nu va domni peste voi, ci Domnul va domni peste voi!

Ghedeon le -a zis:,, Eu nu voi domni peste voi, nici fiii mei nu vor domni peste voi, ci Domnul va domni peste voi.``

24 G hedeon le-a mai zis: – Doresc însă să vă cer ceva: daţi-mi fiecare câte un cercel din prada voastră! Duşmanii lor purtaseră cercei de aur, pentru că fuseseră ismaeliţi.

Ghedeon le -a zis:,, Am să vă fac o rugăminte: daţi-mi fiecare verigile de nas pe cari le-aţi luat ca pradă.`` -Vrăjmaşii aveau verigi de aur, căci erau Ismaeliţi. -

25 – Ţi-i vom da! i-au răspuns ei. Apoi au aşternut o învelitoare şi fiecare om a aruncat pe ea cerceii luaţi ca pradă.

Ei au zis:,,Ţi le vom da cu plăcere.`` Şi au întins o manta, pe care a aruncat fiecare verigile pe cari le prădase.

26 G reutatea cerceilor de aur pe care i-a cerut a ajuns la o mie şapte sute de şecheli de aur, în afară de lunişoare, ornamente şi hainele de purpură pe care le purtau regii Midianului şi în afară de lănţişoarele de la gâtul cămilelor lor.

Greutatea verigilor de aur pe cari le -a cerut Ghedeon, a fost de o mie şapte sute de sicli de aur, afară de lunişoare, de cerceii de aur, şi hainele de purpură, pe cari le purtau împăraţii Madianului, şi afară de lănţişoarele dela gîtul cămilelor lor.

27 G hedeon a făcut din ei un efod pe care l-a pus în cetatea sa, la Ofra. Tot Israelul s-a prostituat închinându-se la el acolo; el a devenit o capcană pentru Ghedeon şi familia lui.

Ghedeon a făcut din ele un efod, şi l -a pus în cetatea lui, la Ofra, unde a ajuns o pricină de curvie pentru tot Israelul; şi a fost o cursă pentru Ghedeon şi pentru casa lui.

28 A stfel, midianiţii au fost smeriţi înaintea israeliţilor şi n-au mai îndrăznit să-şi ridice capetele. Pe vremea lui Ghedeon, în ţară a fost pace timp de patruzeci de ani.

Madianul a fost smerit înaintea copiilor lui Israel, şi n'a mai ridicat capul. Şi ţara a avut odihnă patruzeci de ani, în timpul vieţii lui Ghedeon.

29 A poi Ierub-Baal, fiul lui Ioaş, s-a retras şi a locuit în casa lui.

Ierubaal, fiul lui Ioas, s'a întors, şi a locuit în casa lui.

30 G hedeon a avut şaptezeci de fii, pentru că a avut multe soţii.

Ghedeon a avut şaptezeci de fii, ieşiţi din el, căci a avut mai multe neveste.

31 Ţ iitoarea lui din Şehem i-a născut şi ea un fiu, căruia i-a pus numele Abimelek.

Ţiitoarea lui, care era la Sihem, i -a născut de asemenea un fiu, căruia i-au pus numele Abimelec.

32 G hedeon, fiul lui Ioaş, a murit după o bătrâneţe fericită şi a fost înmormântat în mormântul tatălui său, Ioaş, la Ofra, pe proprietatea familiei Abiezer.

Ghedeon, fiul lui Ioas, a murit după o bătrîneţă fericită; şi a fost îngropat în mormîntul tatălui său Ioas, la Ofra, care era a familiei lui Abiezer.

33 D upă ce a murit Ghedeon, israeliţii s-au întors la păcatele dinainte, prostituându-se înaintea baalilor. Ei l-au înălţat pe Baal-Berit ca dumnezeu al lor.

După moartea lui Ghedeon, copiii lui Israel au început iarăş să curvească cu Baalii şi au luat pe Baal-Berit ca dumnezeu al lor.

34 A stfel, israeliţii nu şi-au amintit de Domnul, Dumnezeul lor, Care îi eliberase din mâna tuturor duşmanilor dimprejur

Copiii lui Israel nu şi-au adus aminte de Domnul, Dumnezeul lor, care -i izbăvise din mîna tuturor vrăjmaşilor cari -i înconjurau.

35 ş i nici n-au fost loiali familiei lui Ierub-Baal, adică Ghedeon, în ciuda binelui pe care el îl făcuse lui Israel.

Şi n'au ţinut la casa lui Ierubaal, a lui Ghedeon, după tot binele pe care -l făcuse el lui Israel.