1 I ată ce s-a întâmplat pe vremea lui Ahaşveroş, – acel Ahaşveroş care domnea din India până în Cuş, peste o sută douăzeci şi şapte de provincii –,

Now it took place in the days of Ahasuerus, the Ahasuerus who reigned from India to Ethiopia over 127 provinces,

2 î n perioada în care împăratul Ahaşveroş stătea pe scaunul lui de domnie din citadela Susei.

in those days as King Ahasuerus sat on his royal throne which was at the citadel in Susa,

3 Î n al treilea an al domniei sale, Ahaşveroş a dat un ospăţ în cinstea tuturor demnitarilor şi a slujitorilor săi. Comandanţii oştirii Persiei şi ai Mediei, nobilii şi conducătorii provinciilor se aflau cu toţii acolo, înaintea împăratului.

in the third year of his reign he gave a banquet for all his princes and attendants, the army officers of Persia and Media, the nobles and the princes of his provinces being in his presence.

4 T imp de mai multe zile, mai precis timp de o sută optzeci de zile, împăratul le-a arătat strălucita bogăţie a împărăţiei sale şi nepreţuita glorie a măreţiei sale.

And he displayed the riches of his royal glory and the splendor of his great majesty for many days, 180 days.

5 C ând zilele acestea s-au încheiat, împăratul a pregătit întregului popor care se afla în citadela Susei, celor mari şi celor mici deopotrivă, un ospăţ de şapte zile, în curtea grădinii palatului împărătesc.

When these days were completed, the king gave a banquet lasting seven days for all the people who were present at the citadel in Susa, from the greatest to the least, in the court of the garden of the king’s palace.

6 C ovoare de bumbac, colorate în alb şi violet, erau prinse cu funii din in subţire şi din purpură de nişte verigi de argint, pe stâlpi de marmură. Paturi de aur şi de argint stăteau pe un paviment de porfir, de marmură, de sidef şi de piatră neagră.

There were hangings of fine white and violet linen held by cords of fine purple linen on silver rings and marble columns, and couches of gold and silver on a mosaic pavement of porphyry, marble, mother-of-pearl and precious stones.

7 B ăuturile se serveau din vase de aur, fiecare vas fiind diferit de celălalt. Vinul împărătesc se găsea din belşug, mulţumită dărniciei împăratului.

Drinks were served in golden vessels of various kinds, and the royal wine was plentiful according to the king’s bounty.

8 B ăutura era oferită în urma unui decret imperial, fără oprelişti, căci împăratul ordonase tuturor mai marilor de la palat să facă pe plac fiecărui oaspete.

The drinking was done according to the law, there was no compulsion, for so the king had given orders to each official of his household that he should do according to the desires of each person.

9 Î mpărăteasa Vaşti a dat şi ea un ospăţ femeilor în palatul imperial al împăratului Ahaşveroş.

Queen Vashti also gave a banquet for the women in the palace which belonged to King Ahasuerus. Queen Vashti’s Refusal

10 Î n ziua a şaptea, în timp ce inima îi era veselă din pricina vinului, împăratul le-a poruncit lui Mehuman, lui Bizta, lui Harbona, lui Bigta, lui Abagta, lui Zetar şi lui Carcas, cei şapte eunuci care slujeau înaintea împăratului Ahaşveroş,

On the seventh day, when the heart of the king was merry with wine, he commanded Mehuman, Biztha, Harbona, Bigtha, Abagtha, Zethar and Carkas, the seven eunuchs who served in the presence of King Ahasuerus,

11 s ă o aducă înaintea împăratului pe împărăteasa Vaşti, purtând coroana împărătească, pentru ca popoarele şi demnitarii să-i vadă frumuseţea, căci ea era frumoasă la înfăţişare.

to bring Queen Vashti before the king with her royal crown in order to display her beauty to the people and the princes, for she was beautiful.

12 L a aflarea poruncii împăratului, trimisă prin eunuci, împărăteasa Vaşti a refuzat să vină, iar împăratul s-a mâniat foarte tare.

But Queen Vashti refused to come at the king’s command delivered by the eunuchs. Then the king became very angry and his wrath burned within him.

13 A tunci împăratul a vorbit cu înţelepţii săi, cunoscători ai obiceiurilor vremii, căci aşa se obişnuia, şi anume ca împăratul să se sfătuiască cu toţi cei ce cunoşteau legea şi dreptatea.

Then the king said to the wise men who understood the times—for it was the custom of the king so to speak before all who knew law and justice

14 Î n apropierea lui se aflau Karşena, Şetar, Admata, Tarşiş, Meres, Marsena şi Memucan, cei şapte demnitari ai Persiei şi ai Mediei, care vedeau faţa împăratului şi care aveau locul întâi în împărăţie.

and were close to him: Carshena, Shethar, Admatha, Tarshish, Meres, Marsena and Memucan, the seven princes of Persia and Media who had access to the king’s presence and sat in the first place in the kingdom—

15 – Cum trebuie pedepsită, după lege, împărăteasa Vaşti, pentru că nu a împlinit porunca împăratului Ahaşveroş trimisă prin eunuci?

“According to law, what is to be done with Queen Vashti, because she did not obey the command of King Ahasuerus delivered by the eunuchs?”

16 M emucan a răspuns în prezenţa împăratului şi a demnitarilor astfel: – Nu numai faţă de împărat s-a purtat rău împărăteasa Vaşti, ci şi faţă de toţi demnitarii şi de toate popoarele din toate provinciile împăratului Ahaşveroş,

In the presence of the king and the princes, Memucan said, “Queen Vashti has wronged not only the king but also all the princes and all the peoples who are in all the provinces of King Ahasuerus.

17 p entru că fapta împărătesei se va răspândi la toate soţiile acestora, astfel că ele vor începe să-şi dispreţuiască soţii şi să zică: „Împăratul Ahaşveroş i-a zis împărătesei Vaşti să se înfăţişeze înaintea lui, dar ea nu a venit!“

For the queen’s conduct will become known to all the women causing them to look with contempt on their husbands by saying, ‘King Ahasuerus commanded Queen Vashti to be brought in to his presence, but she did not come.’

18 C ând vor fi auzit despre fapta împărătesei, soţiile nobililor Persiei şi ai Mediei vor vorbi şi ele la fel tuturor demnitarilor împăratului, iar lucrul acesta va da naştere la mult dispreţ şi neînţelegere.

This day the ladies of Persia and Media who have heard of the queen’s conduct will speak in the same way to all the king’s princes, and there will be plenty of contempt and anger.

19 D acă împăratul găseşte că este bine, să dea un decret imperial, care să fie înscris în legislaţia medo­persană pentru a nu fi încălcat, decret în care să se spună că Vaşti nu va mai putea intra niciodată în prezenţa împăratului Ahaşveroş, şi că demnitatea ei de împărăteasă va fi dată, de către împărat, alteia, mai vrednică decât ea.

If it pleases the king, let a royal edict be issued by him and let it be written in the laws of Persia and Media so that it cannot be repealed, that Vashti may no longer come into the presence of King Ahasuerus, and let the king give her royal position to another who is more worthy than she.

20 D ecretul împăratului va fi auzit în tot imperiul său, cât este el de mare, şi astfel toate soţiile le vor da cinste soţilor lor, de la cel mai mare până la cel mai mic.

When the king’s edict which he will make is heard throughout all his kingdom, great as it is, then all women will give honor to their husbands, great and small.”

21 S fatul a fost apreciat de împărat şi de demnitari, iar împăratul a făcut după sfatul lui Memucan.

This word pleased the king and the princes, and the king did as Memucan proposed.

22 E l a trimis scrisori în toate provinciile supuse împăratului, fiecărei provincii în scrierea provinciei respective şi fiecărui popor în limba poporului respectiv, vestind că fiecare bărbat trebuie să fie stăpân în familia lui şi trebuie să vorbească limba propriului său popor.

So he sent letters to all the king’s provinces, to each province according to its script and to every people according to their language, that every man should be the master in his own house and the one who speaks in the language of his own people.