1 L a donna saggia costruisce la sua casa, ma la stolta l’abbatte con le proprie mani.

Orice femeie înţeleaptă îşi zideşte casa, dar cea proastă o dărâmă cu înseşi mâinile ei.

2 C hi cammina nella rettitudine teme il Signore, ma chi è traviato nelle sue vie lo disprezza.

Cine umblă cu dreptate se teme de Domnul, dar cel ce merge pe căi strâmbe Îl dispreţuieşte.

3 N ella bocca dello stolto germoglia la superbia, ma le labbra dei saggi sono la loro custodia.

Vorbirea prostului aduce o nuia pentru spinarea lui, dar cei înţelepţi sunt protejaţi de buzele lor.

4 D ove mancano i buoi è vuoto il granaio, ma l’abbondanza della raccolta sta nella forza del bue.

Unde nu sunt boi, ieslea este goală, dar puterea boilor aduce belşug de roade.

5 I l testimone fedele non mente, ma il testimone falso spaccia menzogne.

Martorul adevărat nu înşală, dar un martor mincinos spune numai minciuni.

6 I l beffardo cerca la saggezza e non la trova, ma per l’uomo intelligente la scienza è cosa facile.

Batjocoritorul caută înţelepciunea dar n-o găseşte, însă pentru cel priceput cunoştinţa este un lucru uşor.

7 V attene lontano dallo stolto; sulle sue labbra certo non hai trovato scienza.

Depărtează-te de omul prost pentru că nu vei găsi cunoştinţă pe buzele lui!

8 L a saggezza dell’uomo accorto sta nel discernere la propria strada, ma la follia degli stolti non è che inganno.

Înţelepciunea celui prudent îl face să-şi înţeleagă căile, dar prostia proştilor înşală.

9 G li insensati si burlano del peccato, ma il favore del Signore sta fra gli uomini retti.

Proştii glumesc cu păcatul, dar între cei drepţi este bunăvoinţă.

10 I l cuore conosce la propria amarezza, e alla sua gioia non partecipa un estraneo.

Inima îşi cunoaşte necazurile ei şi nici un străin nu poate lua parte la bucuria ei.

11 L a casa degli empi sarà distrutta, ma la tenda degli uomini retti fiorirà.

Casa celor răi va fi distrusă, dar cortul celor drepţi va înflori.

12 C ’è una via che all’uomo sembra diritta, ma essa conduce alla morte.

Există o cale ce pare dreaptă omului, dar la urmă duce spre moarte.

13 A nche ridendo, il cuore può essere triste; e la gioia può finire in dolore.

Chiar şi în mijlocul râsului inima poate fi îndurerată, iar bucuria poate sfârşi în întristare.

14 L o sviato di cuore avrà la ricompensa del suo modo di vivere, e l’uomo dabbene, quella delle opere sue.

Cel cu inima rătăcită va fi pedepsit pentru căile lui, iar omul bun va primi o răsplată pentru ale lui.

15 L ’ingenuo crede a tutto quel che si dice, ma l’uomo prudente fa attenzione ai suoi passi.

Cel naiv crede orice cuvânt, dar cel prudent îşi gândeşte bine paşii.

16 I l saggio teme, ed evita il male, ma lo stolto è arrogante e presuntuoso.

Omul înţelept se teme de Domnul şi evită răul, dar cel prost este insolent şi prea încrezător în sine.

17 C hi è pronto all’ira commette follie, e l’uomo pieno di malizia diventa odioso.

Cel iute la mânie face prostii şi omul cu intenţii rele este dispreţuit.

18 G li sciocchi ereditano stoltezza, ma i prudenti s’incoronano di scienza.

Cei naivi moştenesc prostie, dar cei prudenţi sunt încununaţi cu ştiinţă.

19 I malvagi si inchinano davanti ai buoni, e gli empi, alle porte dei giusti.

Oamenii răi se vor pleca înaintea celor buni şi cei ticăloşi se vor pleca la porţile celui drept.

20 I l povero è odiato anche dal suo compagno, ma gli amici del ricco sono molti.

Săracul este evitat chiar şi de semenii lui, dar bogatul are mulţi prieteni.

21 C hi disprezza il prossimo pecca, ma beato chi ha pietà dei miseri!

Cine îşi dispreţuieşte semenii păcătuieşte, dar binecuvântat este cine are milă de cel nevoiaş.

22 Q uelli che meditano il male non sono forse traviati? Ma quelli che meditano il bene trovano grazia e fedeltà.

Nu se rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Cei ce plănuiesc binele însă găsesc bunătate şi credincioşie.

23 I n ogni fatica c’è profitto, ma il chiacchierare procura la miseria.

În orice muncă grea există şi un câştig, dar a vorbi doar duce numai la sărăcie.

24 L a corona dei saggi è la loro ricchezza, ma la follia degli stolti non è che follia.

Bogăţia este o coroană pentru cei înţelepţi, dar prostia proştilor rodeşte prostie.

25 I l testimone veritiero salva delle persone, ma spaccia menzogne il falso testimone.

Martorul sincer salvează vieţi, dar martorul fals este înşelător.

26 C ’è grande sicurezza nel timore del Signore; egli sarà un rifugio per i figli di chi lo teme.

Cine se teme de Domnul are o fortăreaţă sigură, şi El va fi un refugiu pentru copiii lui.

27 I l timore del Signore è fonte di vita e fa evitare le insidie della morte.

Frica de Domnul este un izvor de viaţă, îndepărtând omul de la cursele morţii.

28 L a moltitudine del popolo è la gloria del re, ma la scarsezza dei sudditi è la rovina del principe.

Poporul numeros este slava regelui, dar, fără supuşi, prinţul este ruinat.

29 C hi è lento all’ira ha molto buon senso, ma chi è pronto ad andare in collera mostra la sua follia.

Cel răbdător are mare pricepere, dar cine este iute la mânie face prostii.

30 U n cuore calmo è la vita del corpo, ma l’invidia è la carie delle ossa.

O inimă liniştită este viaţa trupului, dar invidia este putrezirea oaselor.

31 C hi opprime il povero offende colui che l’ha fatto, ma chi ha pietà del bisognoso lo onora.

Cine asupreşte pe sărac dispreţuieşte pe Creatorul său, dar cine are milă de nevoiaş Îl onorează pe Dumnezeu.

32 L ’empio è travolto dalla sua sventura, ma il giusto spera anche nella morte.

Cel rău este doborât de răutatea lui, dar cel drept chiar şi la moarte are un refugiu.

33 L a saggezza riposa nel cuore dell’uomo intelligente, ma in mezzo agli stolti deve essere resa manifesta.

Înţelepciunea se odihneşte în mintea celui priceput şi chiar printre proşti se lasă cunoscută.

34 L a giustizia innalza una nazione, ma il peccato è la vergogna dei popoli.

Dreptatea înalţă un neam, dar păcatul este o ruşine pentru orice popor.

35 I l favore del re è per il servo prudente, ma la sua ira è per chi lo offende.

Bunăvoinţa regelui este pentru slujitorul priceput, dar mânia lui este pentru cel care-l face de ruşine.