1 C uvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i -o dădea mamă-sa.

Parole del re Lemuel. Massime che sua madre gli insegnò.

2 C e să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?

Che ti dirò, figlio mio? Che ti dirò, figlio del mio grembo? Che ti dirò, o figlio dei miei voti?

3 N u-ţi da femeilor vlaga, şi desmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.

Non dare il tuo vigore alle donne, non frequentare quelle che mandano in rovina i re.

4 N u se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;

Non si addice ai re, Lemuel, non si addice ai re bere del vino, né ai prìncipi desiderare bevande alcoliche,

5 c a nu cumva, bînd, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.

ché a volte, dopo aver bevuto, non dimentichino la legge e calpestino così i diritti di tutti i deboli.

6 D aţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărît;

Date bevande alcoliche a chi sta per perire e del vino a chi ha il cuore amareggiato;

7 c a să bea să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -

perché bevano, dimentichino la loro miseria e non si ricordino più dei loro travagli.

8 D eschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!

Apri la bocca in favore del muto, per sostenere la causa di tutti gli infelici;

9 D eschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.

apri la bocca, giudica con giustizia, fa’ ragione al misero e al bisognoso. Elogio della donna virtuosa

10 C ine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.

Una donna virtuosa chi la troverà? Il suo pregio sorpassa di molto quello delle perle.

11 I nima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.

Il cuore di suo marito confida in lei, ed egli non mancherà mai di provviste.

12 E a îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.

Lei gli fa del bene, e non del male, tutti i giorni della sua vita.

13 E a face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.

Si procura lana e lino e lavora gioiosa con le proprie mani.

14 E a este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.

È simile alle navi dei mercanti: fa venire il suo cibo da lontano.

15 E a se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.

Si alza quando ancora è notte, distribuisce il cibo alla famiglia e il compito alle sue serve.

16 S e gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -

Posa gli occhi sopra un campo e lo acquista; con il guadagno delle sue mani pianta una vigna.

17 E a îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.

Si cinge di forza i fianchi e fa robuste le sue braccia.

18 V ede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.

Sente che il suo lavoro rende bene; la sua lucerna non si spegne la notte.

19 E a pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.

Mette la mano alla rocca e le sue dita maneggiano il fuso.

20 E a îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.

Tende le palme al misero e porge le mani al bisognoso.

21 N u se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.

Non teme la neve per la sua famiglia, perché tutta la sua famiglia è vestita di lana rossa.

22 E a îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.

Si fa dei tappeti, ha vesti di lino finissimo e di porpora.

23 B ărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.

Suo marito è rispettato alle porte della città, quando si siede tra gli anziani del paese.

24 E a face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.

Fa delle tuniche e le vende, e delle cinture che dà al mercante.

25 E a este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.

Forza e dignità sono il suo manto, e lei non teme l’avvenire.

26 E a deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.

Apre la bocca con saggezza e ha sulla lingua insegnamenti di bontà.

27 E a veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.

Sorveglia l’andamento della sua casa e non mangia il pane di pigrizia.

28 F iii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:

I suoi figli si alzano e la proclamano beata, e suo marito la loda, dicendo:

29 M ulte fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``

«Molte donne si sono comportate da virtuose, ma tu le superi tutte!»

30 D esmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.

La grazia è ingannevole e la bellezza è cosa vana; ma la donna che teme il Signore è quella che sarà lodata.

31 R ăsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii

Datele del frutto delle sue mani, e le opere sue la lodino alle porte della città.