1 E ntonces el Señor envió a Natán a David. Y Natán vino a él y le dijo: “Había dos hombres en una ciudad, el uno rico, y el otro pobre.

Domnul l-a trimis pe Natan la David. Acesta, ajungând la David, i-a zis: – Într-o anume cetate trăiau doi oameni; unul era bogat, iar celălalt era sărac.

2 E l rico tenía muchas ovejas y vacas.

Cel bogat avea un mare număr de oi şi vite.

3 P ero el pobre no tenía más que una corderita Que él había comprado y criado, La cual había crecido junto con él y con sus hijos. Comía de su pan, bebía de su copa y dormía en su seno, Y era como una hija para él.

Cel sărac însă nu avea altceva decât o mieluşea pe care o cumpărase. Avea grijă de ea, iar aceasta creştea împreună cu el şi cu copiii săi. Mânca din aceeaşi bucată de pâine cu el, bea din cana lui şi dormea la pieptul său; îi era ca o fiică.

4 V ino un viajero a visitar al hombre rico Y éste no quiso tomar de sus ovejas ni de sus vacas Para preparar comida para el caminante que había venido a él, Sino que tomó la corderita de aquel hombre pobre y la preparó para el hombre que había venido a visitarlo.”

La omul bogat a venit un călător, dar el nu s-a îndurat să ia din oile şi vitele lui pentru a-i pregăti să mănânce. În schimb, a luat mieluşeaua omului sărac şi i-a pregătit-o celui care venise la el.

5 Y se encendió la ira de David en gran manera contra aquel hombre, y dijo a Natán: “Vive el Señor, que ciertamente el hombre que hizo esto merece morir;

David s-a aprins foarte tare de mânie pe omul acela şi i-a zis lui Natan: – Viu este Domnul că omul care a făcut acest lucru este vrednic de moarte!

6 y debe pagar cuatro veces por la cordera, porque hizo esto y no tuvo compasión.”

Să dea înapoi patru mieluşele, pentru că a săvârşit fapta aceasta şi pentru că nu a arătat milă.

7 E ntonces Natán dijo a David: “Tú eres aquel hombre. Así dice el Señor, Dios de Israel: ‘Yo te ungí rey sobre Israel y te libré de la mano de Saúl.

Atunci Natan i-a zis: – Tu eşti omul acela! Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: „Te-am uns rege peste Israel şi te-am scăpat din mâna lui Saul.

8 Y o también entregué a tu cuidado la casa de tu señor y las mujeres de tu señor, y te di la casa de Israel y de Judá; y si eso hubiera sido poco, te hubiera añadido muchas cosas como éstas.

Ţi-am dat Casa stăpânului tău şi ţi-am pus în braţe soţiile stăpânului tău; ţi-am dat Casa lui Israel şi a lui Iuda. Şi dacă toate acestea ar fi fost prea puţin, aş mai fi adăugat şi altele.

9 ¿ Por qué has despreciado la palabra del Señor haciendo lo malo ante Sus ojos? Has matado a espada a Urías el Hitita, has tomado su mujer para que sea mujer tuya, y a él lo has matado con la espada de los Amonitas.

De ce ai dispreţuit Cuvântul Domnului şi ai păcătuit împotriva Lui? L-ai ucis pe hititul Urie cu sabia, iar pe soţia lui ai luat-o să-ţi fie soţie. L-ai ucis pe Urie cu sabia amoniţilor.

10 A hora pues, la espada nunca se apartará de tu casa, porque Me has despreciado y has tomado la mujer de Urías el Hitita para que sea tu mujer.’”

De aceea sabia nu se va îndepărta din familia ta niciodată, pentru că M-ai dispreţuit şi ai luat-o pe soţia hititului Urie să-ţi fie ţie soţie.“

11 “ Así dice el Señor: ‘Por eso, de tu misma casa levantaré el mal contra ti; y aun tomaré tus mujeres delante de tus ojos y las daré a tu compañero, y éste se acostará con tus mujeres a plena luz del día.

Aşa vorbeşte Domnul: „Voi ridica nenorocirea asupra ta din propria ta familie. Îţi voi lua soţiile sub privirea ta şi le voi da altuia, iar el se va culca cu ele la lumina zilei.

12 ‘ En verdad, tú lo hiciste en secreto, pero Yo haré esto delante de todo Israel y a plena luz del sol.’”

Tu ai lucrat în ascuns, însă eu voi împlini acest cuvânt la lumina zilei, înaintea întregului Israel.“

13 E ntonces David dijo a Natán: “He pecado contra el Señor.” Y Natán dijo a David: “El Señor ha quitado tu pecado; no morirás.

David i-a zis lui Natan: – Am păcătuit împotriva Domnului. – Domnul ţi-a iertat păcatul, i-a răspuns Natan, şi nu vei muri.

14 S in embargo, por cuanto con este hecho has dado ocasión de blasfemar a los enemigos del Señor, ciertamente morirá el niño que te ha nacido.”

Totuşi, pentru că prin fapta aceasta ai făcut pe duşmanii Domnului să-L dispreţuiască, copilul care ţi s-a născut va muri. Copilul născut de Batşeba moare

15 Y Natán regresó a su casa. Entonces el Señor hirió al niño que la viuda de Urías dio a David, y se puso muy enfermo.

Natan a plecat acasă, iar Domnul a lovit copilul pe care i-l născuse soţia lui Urie lui David şi s-a îmbolnăvit grav.

16 D avid rogó a Dios por el niño; y ayunó, y fue y pasó la noche acostado en el suelo.

David s-a rugat lui Dumnezeu pentru copil şi a postit, apoi a intrat în palat şi a stat culcat la pământ toată noaptea.

17 L os ancianos de su casa se pusieron a su lado para levantarlo del suelo, pero él no quiso, y no comió con ellos.

Sfetnicii palatului lui au stăruit de el să se ridice de la pământ, dar el nu a dorit şi nici n-a vrut să mănânce cu ei.

18 S ucedió que al séptimo día el niño murió. Los siervos de David temían informarle que el niño había muerto, pues se decían: “Si cuando el niño todavía estaba vivo, le hablábamos y no nos escuchaba, ¿cómo, pues, vamos a decirle que el niño ha muerto? Puede hacer se daño.”

În ziua a şaptea, copilul a murit. Slujitorii lui David s-au temut însă să-i spună lucrul acesta pentru că îşi ziceau: „Când copilul trăia încă, îi vorbeam, dar el nu ne asculta. Cum să îndrăznim să-i spunem că a murit copilul? Şi-ar face mai mult rău.“

19 P ero viendo David que sus siervos susurraban entre sí, comprendió que el niño había muerto, y dijo a sus siervos: “¿Ha muerto el niño?” “Ha muerto,” respondieron ellos.

David a observat că slujitorii săi şuşoteau între ei şi a înţeles că a murit copilul. El i-a întrebat: – A murit copilul? – Da, a murit, i-au răspuns ei.

20 E ntonces David se levantó del suelo, se lavó, se ungió y se cambió de ropa; entró en la casa del Señor y adoró. Después vino a su casa y cuando pidió, le pusieron comida delante y comió.

Atunci David s-a ridicat de la pământ, s-a spălat, s-a uns şi şi-a schimbat hainele. Apoi a intrat în Casa Domnului şi s-a închinat. După aceea, întorcându-se acasă, a cerut să i se dea de mâncare şi a mâncat.

21 A sí que sus siervos le dijeron: “¿Qué es esto que ha hecho? Mientras el niño vivía, usted ayunaba y lloraba, pero cuando el niño murió, se levantó y comió pan.”

Slujitorii săi l-au întrebat: – Ce înseamnă ceea ce faci tu? Când trăia copilul posteai şi plângeai, iar acum, când copilul a murit, te ridici de la pământ şi mănânci?

22 Y él respondió: “Mientras el niño aún vivía, yo ayunaba y lloraba, pues me decía: ‘¿Quién sabe si el Señor tendrá compasión de mí y el niño viva ?’

David le-a răspuns: – Când trăia copilul posteam şi plângeam pentru că îmi ziceam: „Cine ştie, poate Domnul îmi va arăta îndurare şi copilul va trăi.“

23 P ero ahora que ha muerto, ¿por qué he de ayunar? ¿Podré hacer que vuelva? Yo iré a él, pero él no volverá a mí.”

Dar acum, că a murit, de ce să mai postesc? Aş putea oare să-l aduc înapoi? Eu voi merge la el, dar el nu se va mai întoarce la mine.

24 E ntonces David consoló a Betsabé su mujer, y vino a ella y se acostó con ella; y ella dio a luz un hijo; y él le puso por nombre Salomón. Y el Señor lo amó,

David a mângâiat-o pe soţia sa, Batşeba. A intrat la ea şi ea a născut un fiu pe care l-au numit Solomon. Domnul îl iubea

25 y envió un mensaje por medio del profeta Natán, y le puso el nombre de Jedidías, por causa del Señor. David Conquista a Rabá

şi de aceea El a transmis prin profetul Natan mesaj să-l numească Iedidia, de dragul Domnului. Amoniţii, subjugaţi de David

26 J oab combatió contra Rabá, ciudad de los Amonitas, y conquistó la ciudad real.

Între timp, Ioab a asediat Raba amoniţilor şi a pus stăpânire pe cetatea regală.

27 E ntonces Joab envió mensajeros a David que le dijeran: “He combatido contra Rabá, y también he tomado la ciudad de las aguas.

Apoi a trimis mesageri la David să-i spună: „Am luptat împotriva Rabei şi am pus stăpânire pe sursele de apă ale cetăţii.

28 A hora pues, reúna el resto del pueblo y acampe contra la ciudad y tómela, no sea que tome yo la ciudad y sea llamada por mi nombre.”

Acum, strânge restul trupelor, asediază cetatea şi cucereşte-o, ca să n-o cuceresc eu şi să primească numele meu.“

29 D avid reunió a todo el pueblo y fue a Rabá, y peleó contra ella y la tomó.

David a strâns întreaga oştire, s-a îndreptat către Raba, a luptat împotriva ei şi a cucerit-o.

30 Q uitó la corona de la cabeza de su rey, la cual pesaba 34 kilos de oro y tenía una piedra preciosa, y fue puesta sobre la cabeza de David. Y él sacó botín de la ciudad en grandes cantidades.

A luat de pe capul regelui lor coroana care cântărea un talant de aur şi care era împodobită cu pietre preţioase; ea a fost pusă pe capul lui David. Prada luată din cetate era foarte multă.

31 Y la gente que había en ella, la sacó y la puso a trabajar con sierras, con trillos de hierro y con hachas de hierro; también la puso a trabajar en los hornos de ladrillos. Así hizo a todas las ciudades de los Amonitas. Entonces regresó David con todo el pueblo a Jerusalén.

Pe locuitorii cetăţii i-a scos afară, i-a pus să muncească cu ferăstraie, cu grape de fier şi cu securi de fier şi i-a pus la făcut cărămizi. La fel a făcut el şi cu celelalte cetăţi amonite. Apoi David s-a întors la Ierusalim împreună cu întreaga oştire.