1 A resposta branda desvia o furor, mas a palavra dura suscita a ira.

Un răspuns blând potoleşte furia, dar o vorbă aspră provoacă mânia.

2 A língua dos sábios destila o conhecimento; porém a boca dos tolos derrama a estultícia.

Limba înţelepţilor foloseşte corect cunoştinţa, dar gura proştilor împroaşcă nebunie.

3 O s olhos do Senhor estão em todo lugar, vigiando os maus e os bons.

Ochii Domnului sunt în orice loc, supraveghindu-i atât pe cei răi, cât şi pe cei buni.

4 U ma língua suave é árvore de vida; mas a língua perversa quebranta o espírito.

Limba care aduce însănătoşire este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte duhul.

5 O insensato despreza a correção e seu pai; mas o que atende ã admoestação prudentemente se haverá.

Prostul dispreţuieşte învăţătura tatălui său, dar cine primeşte mustrarea este înţelept.

6 N a casa do justo há um grande tesouro; mas nos lucros do ímpio há perturbação.

În casa celui drept este mare bogăţie, dar câştigul celor răi le aduce necaz.

7 O s lábios dos sábios difundem conhecimento; mas não o faz o coração dos tolos.

Buzele celor înţelepţi răspândesc cunoştinţă, nu tot aşa face şi inima proştilor.

8 O sacrifício dos ímpios é abominável ao Senhor; mas a oração dos retos lhe é agradável.

Jertfa celor răi este o urâciune înaintea Domnului, dar rugăciunea celor drepţi Îi este plăcută.

9 O caminho do ímpio é abominável ao Senhor; mas ele ama ao que segue a justiça.

Calea celor răi este o urâciune înaintea Domnului, dar El îi iubeşte pe cei ce urmăresc dreptatea.

10 H á disciplina severa para o que abandona a vereda; e o que aborrece a repreensão morrerá.

O disciplinare severă îl aşteaptă pe cel ce părăseşte cărarea, iar cine dispreţuieşte mustrarea va muri.

11 O Seol e o Abadom estão abertos perante o Senhor; quanto mais o coração dos filhos dos homens!

Locuinţa Morţilor şi Locul Nimicirii sunt înaintea Domnului; cu cât mai mult inimile fiilor oamenilor!

12 O escarnecedor não gosta daquele que o repreende; não irá ter com os sábios.

Batjocoritorului nu-i place să fie mustrat; de aceea nu va merge la cei înţelepţi.

13 O coração alegre aformoseia o rosto; mas pela dor do coração o espírito se abate.

O inimă veselă înseninează faţa, dar, prin îndurerarea inimii, duhul este zdrobit.

14 O coração do inteligente busca o conhecimento; mas a boca dos tolos se apascenta de estultícia.

Inima celor pricepuţi caută cunoştinţă, dar gura celor proşti se hrăneşte cu prostie.

15 T odos os dias do aflito são maus; mas o coração contente tem um banquete contínuo.

Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu inima voioasă are parte de un ospăţ necurmat.

16 M elhor é o pouco com o temor do Senhor, do que um grande tesouro, e com ele a inquietação.

Mai bine puţin, dar cu frică de Domnul, decât o mare bogăţie cu tulburare.

17 M elhor é um prato de hortaliça, onde há amor, do que o boi gordo, e com ele o ódio.

Mai bine o mâncare de legume unde este dragoste, decât un bou îngrăşat unde este ură.

18 O homem iracundo suscita contendas; mas o longânimo apazigua a luta.

Omul iute la mânie provoacă certuri, dar cel încet la mânie potoleşte cearta.

19 O caminho do preguiçoso é como a sebe de espinhos; porém a vereda dos justos é uma estrada real.

Drumul leneşului este ca o barieră de spini, dar cărarea celor drepţi este netezită.

20 O filho sábio alegra a seu pai; mas o homem insensato despreza a sua mãe.

Un fiu înţelept aduce bucurie tatălui său, dar omul prost îşi dispreţuieşte mama.

21 A estultícia é alegria para o insensato; mas o homem de entendimento anda retamente.

Prostia este o bucurie pentru cel fără minte, dar omul priceput păstrează drumul drept.

22 O nde não há conselho, frustram-se os projetos; mas com a multidão de conselheiros se estabelecem.

Fără sfat planurile dau greş, dar ele reuşesc când sunt mulţi sfetnici.

23 O homem alegra-se em dar uma resposta adequada; e a palavra a seu tempo quão boa é!

Pentru un om este o bucurie să dea un răspuns iscusit şi ce bună este o vorbă spusă la timpul potrivit!

24 P ara o sábio o caminho da vida é para cima, a fim de que ele se desvie do Seol que é em baixo.

Pentru cel înţelept cărarea vieţii duce în sus, ca să-l abată de la Locuinţa Morţilor, care este jos.

25 O Senhor desarraiga a casa dos soberbos, mas estabelece a herança da viúva.

Domnul distruge casa celor mândri, dar întăreşte hotarele văduvei.

26 O s desígnios dos maus são abominação para o Senhor; mas as palavras dos limpos lhe são aprazíveis.

Gândurile rele sunt o urâciune înaintea Domnului, dar cuvintele plăcute sunt curate.

27 O que se dá ã cobiça perturba a sua própria casa; mas o que aborrece a peita viverá.

Cel lacom de câştig aduce necaz asupra familiei lui, dar cel ce urăşte mita va trăi.

28 O coração do justo medita no que há de responder; mas a boca dos ímpios derrama coisas más.

Inima celui drept cântăreşte răspunsurile, dar gura celor răi împroaşcă lucruri rele.

29 L onge está o Senhor dos ímpios, mas ouve a oração dos justos.

Domnul este departe de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor drepţi.

30 A luz dos olhos alegra o coração, e boas-novas engordam os ossos.

O privire voioasă înveseleşte inima şi veştile bune dau sănătate oaselor.

31 O ouvido que escuta a advertência da vida terá a sua morada entre os sábios.

Cel ce ascultă mustrarea care duce la viaţă va locui printre înţelepţi.

32 Q uem rejeita a correção menospreza a sua alma; mas aquele que escuta a advertência adquire entendimento.

Cine ignoră corectarea se dispreţuieşte pe sine, dar cine ascultă mustrarea dobândeşte înţelepciune.

33 O temor do Senhor é a instrução da sabedoria; e adiante da honra vai a humildade.

Frica de Domnul îl învaţă pe om înţelepciunea, iar smerenia merge înaintea gloriei.