1 M ai bine o coajă de pâine uscată, mâncată în pace şi în linişte, decât o casă plină de petreceri şi cu ceartă.

Wuxoogaa cunto qallalan ah oo xasilloonaanu la jirto Ayaa ka wanaagsan guri hilib allabari ka buuxo oo diriru la jirto.

2 U n sclav înţelept va domni peste un fiu care aduce ruşine şi va avea parte de moştenire ca unul din fraţi.

Addoonkii caqli lahu wuxuu xukumi doonaa wiilkii ceeb soo jiida, Oo walaalaha ayuu la dhaxal geli doonaa.

3 C reuzetul este pentru argint şi cuptorul pentru aur, dar Cel Ce testează inima este Domnul.

Weelka lacagta lagu safeeyo lacagtaa iska leh, oo foornadana dahabkaa iska leh, Laakiinse Rabbigu qalbiyaduu imtixaamaa.

4 C el ce face răul ascultă de buzele înşelătoare şi cel mincinos dă atenţie limbii răutăcioase.

Xumaanfaluhu wuxuu maqlaa bushimaha shar leh, Oo beenaaluhuna wuxuu dhegaystaa carrabka xun.

5 C ine îl batjocoreşte pe sărac Îl dispreţuieşte pe Creatorul lui; cine se bucură de o nenorocire nu va rămâne nepedepsit.

Ku alla kii miskiinka ku majaajiloodaa wuxuu caayaa Kan sameeyey, Kii belaayooyin ku farxaana ma taqsiir la'aan doono.

6 N epoţii sunt cununa bătrânilor, iar părinţii sunt slava copiilor lor.

Odayaasha waxaa taaj u ah carruurta carruurtooda, Oo sharafta carruurtuna waa aabbayaashood.

7 C uvintele alese nu se potrivesc celui nebun, cu atât mai puţin buzele mincinoase pentru un nobil.

Hadalkii weynu nacas uma eka, Sidaas oo kalena bushimihii been sheegaa amiir uma eka.

8 M ita este o piatră preţioasă în ochii celui ce o oferă; orice face, el reuşeşte.

Hadiyaddu waxay kii haysta la tahay sida dhagax qaali ah, Oo meel alla meeshay u leexataba way ku barwaaqowdaa.

9 C ine acoperă o jignire caută dragostea, dar cine o aminteşte mereu dezbină pe cei mai buni prieteni.

Kii xadgudub qariyaa jacayl buu doondoonaa, Laakiinse kii xaal ku noqnoqdaa saaxiibbuu kala kaxeeyaa.

10 O mustrare pătrunde mai mult pe cel priceput decât o sută de lovituri pe cel prost.

Canaantu waxay ninkii garasho leh u tartaa In ka badan boqol jeedal oo nacas lagu dhuftay ay u taraan.

11 C el rău este înclinat doar spre revoltă; un sol fără milă va fi trimis împotriva lui.

Ninkii shar lahu wuxuu doondoonaa caasinimo keliya, Sidaas daraaddeed waxaa isaga lagu diri doonaa farriingeeye aan naxariis lahayn.

12 M ai bine să întâlneşti o ursoaică prădată de puii ei, decât un prost în nesăbuinţa lui.

Nin ha la kulmo orso dhasheeda laga xaday, Intuu nacas nacasnimo samaynaya la kulmi lahaa.

13 D acă un om întoarce rău pentru bine, nici răul nu-i va părăsi casa.

Ku alla kii wanaag xumaan ku celiyaa, Gurigiisa xumaanu ka fogaan mayso.

14 Î nceputul unei certe este ca ruperea unui stăvilar de apă; de aceea, opreşte cearta înainte de a se înteţi!

Muranka bilowgiisu waa sida biyo la soo faruuray. Haddaba isqabashada iska daa intaan lays ilaaqin.

15 C el ce îndreptăţeşte pe cel rău şi cel ce condamnă pe cel drept sunt amândoi o urâciune înaintea Domnului.

Kii kan sharka leh xaq ka dhiga, iyo kii kan xaqa ah gardarro ku xukuma, Labadaba Rabbigu aad buu u karhaa.

16 C e folos au banii în mâna celui prost? Ca să cumpere înţelepciunea? Dar n-are minte …

Lacagta nacaska gacantiisa ku jirtaa bal maxay u tartaa inuu xigmad ku soo iibsado, Waayo, isagu garasho ma leh?

17 P rietenul iubeşte oricând, iar fratele s-a născut să fie alături în necaz.

Had iyo goor saaxiibba saaxiibkii wuu jecel yahay, Walaalna wuxuu u dhashay dhibaato.

18 O mul nechibzuit dă garanţie şi girează pentru semenul său.

Ninkii garaaddaranu gacan buu dhaar ugu dhiibaa, Oo wuxuu dammiin ku noqdaa deriskiisa hortiisa.

19 C ine iubeşte cearta iubeşte păcatul; cine construieşte o poartă înaltă îşi atrage distrugerea.

Kii xadgudub jecelu muran buu jecel yahay, Oo kii iriddiisa sarraysiiyaana wuxuu doondoontaa baabba'.

20 C el cu inima necinstită nu are parte de bine şi cel cu limba înşelătoare cade în necaz.

Kii qalbi qalloocan lahu wanaag ma helo, Oo kii carrab maroorsan lahuna wuxuu ku dhex dhacaa belaayo.

21 C ine naşte un prost va avea întristare şi tatăl unui nebun nu va avea bucurie.

Kii nacas dhalaa murugtiisuu u dhalaa, Oo nacas aabbihiisna farxad ma leh.

22 O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mâhnit usucă oasele.

Qalbigii faraxsanu waa dawo wanaagsan, Laakiinse qalbigii jabanu lafahuu engejiyaa.

23 C el rău acceptă mita pe ascuns, ca să corupă căile dreptăţii.

Ninkii shar lahu laabtuu laaluush ka qaataa, Si uu jidadka garta u qalloociyo.

24 Î nţelepciunea este înaintea omului priceput, dar ochii prostului o caută la capătul pământului.

Xigmaddu waxay hor joogtaa kii garasho leh; Laakiinse nacaska indhihiisu waxay eegaan dhulka darafkiisa.

25 U n fiu prost aduce întristare tatălui său şi amărăciune celei ce l-a născut.

Wiilkii nacas ahu waa u murug aabbihiis, Waana u qadhaadh tii dashay.

26 N u este bine să pedepseşti pe cel nevinovat, nici să loveşti pe cei nobili din cauza integrităţii lor.

Weliba ma wanaagsana in kii xaq ah la taqsiiro, Ama in kuwa sharafka leh qummanaantooda aawadeed wax loogu dhufto.

27 U n om înzestrat cu ştiinţă îşi înfrânează cuvintele şi cel înţelept are un duh calm.

Kii hadalkiisa yareeyaa, aqoon buu leeyahay, Oo kii qalbigiisu qabow yahayna waa nin garasho leh.

28 C hiar şi un prost este considerat înţelept dacă tace şi priceput dacă-şi ţine gura.

Xataa nacasku markuu iska aamusan yahay waxaa loo yaqaan mid caqli leh, Kii bushimihiisa isku qabtana nin miyir leh.