1 I acov a auzit că fiii lui Laban ziceau: „Iacov a luat tot ce era al tatălui nostru; el a câştigat toată această bogăţie din averea tatălui nostru.“

Now Jacob heard the words of Laban’s sons, saying, “Jacob has taken away all that was our father’s, and from what was our father’s he has acquired all this wealth.”

2 I acov a observat, de asemenea, că Laban nu-l mai privea cu bunăvoinţă, aşa cum o făcuse înainte.

And Jacob saw the countenance of Laban, and indeed it was not favorable toward him as before.

3 A tunci Domnul i-a zis lui Iacov: „Intoarce-te în ţara strămoşilor tăi, la rudele tale, iar Eu voi fi cu tine.“

Then the Lord said to Jacob, “Return to the land of your fathers and to your family, and I will be with you.”

4 I acov a trimis pe cineva să le cheme pe Rahela şi pe Lea pe câmp, unde se afla turma sa

So Jacob sent and called Rachel and Leah to the field, to his flock,

5 ş i le-a zis: – Văd că tatăl vostru nu mă mai priveşte cu bunăvoinţă, aşa cum a făcut-o înainte, dar Dumnezeul tatălui meu a fost cu mine.

and said to them, “I see your father’s countenance, that it is not favorable toward me as before; but the God of my father has been with me.

6 V oi ştiţi că i-am slujit tatălui vostru cu toată puterea mea;

And you know that with all my might I have served your father.

7 t otuşi tatăl vostru m-a înşelat şi mi-a schimbat plata de zece ori, dar Dumnezeu nu i-a permis să-mi facă rău.

Yet your father has deceived me and changed my wages ten times, but God did not allow him to hurt me.

8 D acă el spunea: „Mieii pestriţi vor fi plata ta“, atunci toate oile fătau miei pestriţi; dacă el spunea: „Mieii vărgaţi vor fi plata ta“, atunci toate oile fătau miei vărgaţi.

If he said thus: ‘The speckled shall be your wages,’ then all the flocks bore speckled. And if he said thus: ‘The streaked shall be your wages,’ then all the flocks bore streaked.

9 A stfel, Dumnezeu a luat turmele tatălui vostru şi mi le-a dat mie.

So God has taken away the livestock of your father and given them to me.

10 P e vremea când oile erau în călduri, am avut un vis în care am văzut că berbecii care săreau pe oi erau vărgaţi, pestriţi şi cu pete.

“And it happened, at the time when the flocks conceived, that I lifted my eyes and saw in a dream, and behold, the rams which leaped upon the flocks were streaked, speckled, and gray-spotted.

11 A poi Îngerul lui Dumnezeu m-a chemat pe nume în vis. „Iată-mă!“ i-am răspuns eu.

Then the Angel of God spoke to me in a dream, saying, ‘Jacob.’ And I said, ‘Here I am.’

12 E l mi-a spus: „Ridică-ţi ochii şi priveşte că toţi berbecii care sar pe oi sunt vărgaţi, pestriţi şi cu pete, pentru că am văzut tot ceea ce ţi-a făcut Laban.

And He said, ‘Lift your eyes now and see, all the rams which leap on the flocks are streaked, speckled, and gray-spotted; for I have seen all that Laban is doing to you.

13 E u sunt Dumnezeul Betelului, unde ai uns un stâlp şi Mi-ai făcut un jurământ. Acum scoală-te, ieşi din această ţară şi întoarce-te în ţara ta natală.“

I am the God of Bethel, where you anointed the pillar and where you made a vow to Me. Now arise, get out of this land, and return to the land of your family.’”

14 A tunci Rahela şi Lea i-au răspuns: – Mai este vreo parte de moştenire pentru noi în familia tatălui nostru?

Then Rachel and Leah answered and said to him, “Is there still any portion or inheritance for us in our father’s house?

15 D in moment ce ne-a vândut şi a şi folosit argintul luat pe noi, nu suntem văzute de către el ca nişte străine?

Are we not considered strangers by him? For he has sold us, and also completely consumed our money.

16 D e fapt, toate bogăţiile pe care Dumnezeu le-a luat de la tatăl nostru ne aparţin nouă şi copiilor noştri; prin urmare fă tot ceea ce ţi-a spus Dumnezeu.

For all these riches which God has taken from our father are really ours and our children’s; now then, whatever God has said to you, do it.”

17 I acov s-a sculat, şi-a pus copiii şi soţiile pe cămile

Then Jacob rose and set his sons and his wives on camels.

18 ş i şi-a luat toate turmele şi toate lucrurile pe care le-a acumulat în Padan-Aram, ca să meargă la tatăl său, Isaac, în Canaan.

And he carried away all his livestock and all his possessions which he had gained, his acquired livestock which he had gained in Padan Aram, to go to his father Isaac in the land of Canaan.

19 Î n timp ce Laban s-a dus să-şi tundă oile, Rahela a furat terafimii care-i aparţineau tatălui ei.

Now Laban had gone to shear his sheep, and Rachel had stolen the household idols that were her father’s.

20 I acov l-a înşelat pe arameul Laban, pentru că nu i-a spus că pleacă.

And Jacob stole away, unknown to Laban the Syrian, in that he did not tell him that he intended to flee.

21 A stfel, el a fugit cu tot ce avea; s-a sculat, a trecut râul şi s-a îndreptat spre regiunea muntoasă a Ghiladului. Laban îl urmăreşte pe Iacov

So he fled with all that he had. He arose and crossed the river, and headed toward the mountains of Gilead. Laban Pursues Jacob

22 D upă trei zile, lui Laban i s-a spus că Iacov a fugit.

And Laban was told on the third day that Jacob had fled.

23 A tunci, Laban, însoţit de rudele sale, l-a urmărit pe Iacov timp de şapte zile şi l-a ajuns în regiunea muntoasă a Ghiladului.

Then he took his brethren with him and pursued him for seven days’ journey, and he overtook him in the mountains of Gilead.

24 D ar Dumnezeu i S-a arătat arameului Laban noaptea într-un vis şi i-a zis: „Ai grijă să nu-l ameninţi cu nimic pe Iacov!“

But God had come to Laban the Syrian in a dream by night, and said to him, “Be careful that you speak to Jacob neither good nor bad.”

25 I acov îşi aşezase cortul în regiunea muntoasă a Ghiladului când l-a ajuns Laban, iar acesta şi-a aşezat tabăra împreună cu rudele sale tot acolo.

So Laban overtook Jacob. Now Jacob had pitched his tent in the mountains, and Laban with his brethren pitched in the mountains of Gilead.

26 L aban i-a zis lui Iacov: – Ce-ai făcut? M-ai înşelat şi mi-ai luat fiicele ca pe nişte captive de război.

And Laban said to Jacob: “What have you done, that you have stolen away unknown to me, and carried away my daughters like captives taken with the sword?

27 D e ce ai fugit pe ascuns, de ce m-ai înşelat şi nu mi-ai spus nimic ? Te-aş fi lăsat să pleci cu bucurie şi cu cântece de tamburină şi liră.

Why did you flee away secretly, and steal away from me, and not tell me; for I might have sent you away with joy and songs, with timbrel and harp?

28 N u m-ai lăsat nici măcar să-mi sărut nepoţii şi fiicele?! Te-ai purtat nechibzuit.

And you did not allow me to kiss my sons and my daughters. Now you have done foolishly in so doing.

29 A m putere să-ţi fac rău, dar Dumnezeul tatălui tău mi-a vorbit azi noapte, zicând: „Ai grijă să nu-l ameninţi cu nimic pe Iacov!“

It is in my power to do you harm, but the God of your father spoke to me last night, saying, ‘Be careful that you speak to Jacob neither good nor bad.’

30 D ar acum că ai plecat, pentru că ţi-era tare dor de familia tatălui tău, de ce mi-ai furat terafimii ?

And now you have surely gone because you greatly long for your father’s house, but why did you steal my gods?”

31 I acov i-a răspuns lui Laban: – Eu am plecat pentru că m-am temut gândindu-mă că îţi vei lua fiicele de la mine cu forţa.

Then Jacob answered and said to Laban, “Because I was afraid, for I said, ‘Perhaps you would take your daughters from me by force.’

32 D ar cel la care-ţi vei găsi terafimii nu va rămâne în viaţă. Caută, înaintea rudelor noastre, ce ai la mine şi ia. Iacov nu ştia însă că Rahela furase terafimii.

With whomever you find your gods, do not let him live. In the presence of our brethren, identify what I have of yours and take it with you.” For Jacob did not know that Rachel had stolen them.

33 L aban a intrat în cortul lui Iacov, în cortul Leei şi în cortul celor două sclave, dar n-a găsit nimic. După ce a ieşit din cortul Leei, a intrat în cortul Rahelei.

And Laban went into Jacob’s tent, into Leah’s tent, and into the two maids’ tents, but he did not find them. Then he went out of Leah’s tent and entered Rachel’s tent.

34 R ahela luase terafimii, îi pusese sub şaua cămilei şi se aşezase deasupra lor. Laban a căutat peste tot în cort, dar nu i-a găsit.

Now Rachel had taken the household idols, put them in the camel’s saddle, and sat on them. And Laban searched all about the tent but did not find them.

35 R ahela i-a zis tatălui său: „Să nu se mânie stăpânul meu pe mine din cauză că nu mă pot ridica înaintea ta, pentru că mi-a venit rânduiala femeilor.“ El a căutat, dar nu a găsit terafimii.

And she said to her father, “Let it not displease my lord that I cannot rise before you, for the manner of women is with me.” And he searched but did not find the household idols.

36 A tunci Iacov s-a mâniat şi l-a mustrat pe Laban, spunându-i: – Care este greşeala mea? Care este păcatul meu, de m-ai urmărit cu atâta înverşunare?

Then Jacob was angry and rebuked Laban, and Jacob answered and said to Laban: “What is my trespass? What is my sin, that you have so hotly pursued me?

37 D eşi ai căutat prin toate bunurile mele, ai găsit ceva care să aparţină gospodăriei tale? Pune-l aici, înaintea rudelor mele şi înaintea rudelor tale, pentru ca ele să judece între noi doi!

Although you have searched all my things, what part of your household things have you found? Set it here before my brethren and your brethren, that they may judge between us both!

38 A m stat la tine timp de douăzeci de ani; oile şi caprele tale au fătat la vreme, iar eu n-am mâncat berbeci din turma ta.

These twenty years I have been with you; your ewes and your female goats have not miscarried their young, and I have not eaten the rams of your flock.

39 N u ţi-am adus animale sfâşiate de fiare sălbatice, ci eu însumi sufeream pierderea; o cereai din mâna mea, fie că era furată ziua, fie noaptea.

That which was torn by beasts I did not bring to you; I bore the loss of it. You required it from my hand, whether stolen by day or stolen by night.

40 Z iua mă topeam de căldură, iar noaptea îngheţam de frig, astfel încât îmi pierea somnul.

There I was! In the day the drought consumed me, and the frost by night, and my sleep departed from my eyes.

41 A şa am petrecut douăzeci de ani în gospodăria ta; ţi-am slujit paisprezece ani pentru cele două fiice ale tale şi şase ani pentru turma ta, dar tu mi-ai schimbat plata de zece ori.

Thus I have been in your house twenty years; I served you fourteen years for your two daughters, and six years for your flock, and you have changed my wages ten times.

42 D acă Dumnezeul tatălui meu, Dumnezeul lui Avraam şi Cel de Care se teme Isaac, n-ar fi fost cu mine, cu siguranţă m-ai fi lăsat acum să plec cu mâinile goale. Dar Dumnezeu a văzut suferinţa mea şi truda mâinilor mele şi te-a mustrat azi noapte.

Unless the God of my father, the God of Abraham and the Fear of Isaac, had been with me, surely now you would have sent me away empty-handed. God has seen my affliction and the labor of my hands, and rebuked you last night.” Laban’s Covenant with Jacob

43 L aban i-a răspuns lui Iacov: – Fetele sunt fetele mele, copiii sunt copiii mei, turmele sunt turmele mele: tot ce vezi îmi aparţine. Dar ce pot face eu astăzi pentru aceste fete ale mele sau pentru copiii pe care ele i-au născut?

And Laban answered and said to Jacob, “ These daughters are my daughters, and these children are my children, and this flock is my flock; all that you see is mine. But what can I do this day to these my daughters or to their children whom they have borne?

44 H aide să încheiem un legământ care să fie mărturie între mine şi tine.

Now therefore, come, let us make a covenant, you and I, and let it be a witness between you and me.”

45 A stfel, Iacov a luat o piatră şi a aşezat-o în picioare.

So Jacob took a stone and set it up as a pillar.

46 L aban le-a zis rudelor sale: „Adunaţi nişte pietre“; ei au adunat nişte pietre, au făcut din ele o movilă şi au mâncat pe ea.

Then Jacob said to his brethren, “Gather stones.” And they took stones and made a heap, and they ate there on the heap.

47 L aban a numit-o Iegar-Sahaduta, iar Iacov a numit-o Galed.

Laban called it Jegar Sahadutha, but Jacob called it Galeed.

48 L aban a zis: – Această movilă este astăzi martoră între mine şi tine. De aceea a fost numită Galed.

And Laban said, “This heap is a witness between you and me this day.” Therefore its name was called Galeed,

49 E a a mai fost numită şi Miţpa, pentru că el a zis: – Domnul să vegheze între mine şi tine chiar şi atunci când suntem departe unul de celălalt.

also Mizpah, because he said, “May the Lord watch between you and me when we are absent one from another.

50 D acă te vei purta rău cu fiicele mele sau dacă îţi vei mai lua şi alte soţii pe lângă fiicele mele, deşi nimeni altcineva nu va fi cu noi, adu-ţi aminte că Dumnezeu este martor între mine şi tine.

If you afflict my daughters, or if you take other wives besides my daughters, although no man is with us—see, God is witness between you and me!”

51 L aban i-a mai zis lui Iacov: – Iată această movilă şi stâlpul pe care l-am aşezat între mine şi tine!

Then Laban said to Jacob, “Here is this heap and here is this pillar, which I have placed between you and me.

52 A ceastă movilă şi stâlpul sunt martori că nu voi trece de această movilă la tine, pentru ca să-ţi fac rău şi că nici tu nu vei trece de această movilă şi de acest stâlp la mine, pentru ca să-mi faci rău.

This heap is a witness, and this pillar is a witness, that I will not pass beyond this heap to you, and you will not pass beyond this heap and this pillar to me, for harm.

53 F ie ca Dumnezeul lui Avraam şi Dumnezeul lui Nahor, Dumnezeul tatălui lor, să judece între noi. Iacov a jurat pe Cel de Care se temea tatăl său, Isaac;

The God of Abraham, the God of Nahor, and the God of their father judge between us.” And Jacob swore by the Fear of his father Isaac.

54 a poi a adus o jertfă pe munte şi şi-a invitat rudele să mănânce; după ce au mâncat, au petrecut noaptea pe munte.

Then Jacob offered a sacrifice on the mountain, and called his brethren to eat bread. And they ate bread and stayed all night on the mountain.

55 A doua zi, dimineaţa, Laban s-a sculat devreme, şi-a sărutat nepoţii şi fiicele şi i-a binecuvântat; apoi a plecat şi s-a întors acasă.

And early in the morning Laban arose, and kissed his sons and daughters and blessed them. Then Laban departed and returned to his place.