1 N ow it came about after this that Absalom provided for himself a chariot and horses and fifty men as runners before him.

După toate acestea, Absalom şi-a făcut rost de un car, de cai şi de cincizeci de oameni care alergau înaintea lui.

2 A bsalom used to rise early and stand beside the way to the gate; and when any man had a suit to come to the king for judgment, Absalom would call to him and say, “From what city are you?” And he would say, “Your servant is from one of the tribes of Israel.”

Se trezea dis-de-dimineaţă şi stătea pe marginea drumului care ducea spre poarta cetăţii. Oricine venea la rege cu vreo neînţelegere pe care acesta s-o judece, Absalom îl chema şi-l întreba de unde este, iar acesta îi spunea seminţia din care face parte.

3 T hen Absalom would say to him, “See, your claims are good and right, but no man listens to you on the part of the king.”

Atunci Absalom îi zicea: „Tu ai dreptate în această neînţelegere, însă nimeni din partea regelui nu te va asculta.“

4 M oreover, Absalom would say, “ Oh that one would appoint me judge in the land, then every man who has any suit or cause could come to me and I would give him justice.”

Apoi adăuga: „Dacă m-ar pune pe mine judecător în ţară! Atunci oricine ar avea vreo neînţelegere sau vreo pricină de judecată, ar veni la mine şi eu i-aş face dreptate!“

5 A nd when a man came near to prostrate himself before him, he would put out his hand and take hold of him and kiss him.

Se mai întâmpla că oricine se apropia de el să i se închine, el îi întindea mâna, îl îmbrăţişa şi-l săruta.

6 I n this manner Absalom dealt with all Israel who came to the king for judgment; so Absalom stole away the hearts of the men of Israel.

Aşa se purta Absalom faţă de toţi israeliţii care veneau la rege pentru a le fi judecate pricinile. Astfel, Absalom a câştigat inima bărbaţilor lui Israel.

7 N ow it came about at the end of forty years that Absalom said to the king, “Please let me go and pay my vow which I have vowed to the Lord, in Hebron.

După o perioadă de patru ani, Absalom i-a zis regelui: – Dă-mi voie, te rog, să merg la Hebron ca să împlinesc un jurământ pe care I l-am făcut Domnului

8 F or your servant vowed a vow while I was living at Geshur in Aram, saying, ‘ If the Lord shall indeed bring me back to Jerusalem, then I will serve the Lord.’”

căci, pe când se afla în Aram, la Gheşur, slujitorul tău a făcut un jurământ spunând: „Dacă Domnul mă va aduce înapoi, la Ierusalim, Îi voi sluji Domnului!“

9 T he king said to him, “Go in peace.” So he arose and went to Hebron.

– Mergi în pace, i-a răspuns regele. Atunci Absalom a plecat îndată la Hebron.

10 B ut Absalom sent spies throughout all the tribes of Israel, saying, “As soon as you hear the sound of the trumpet, then you shall say, ‘ Absalom is king in Hebron.’”

De acolo Absalom a trimis mesageri la toate seminţiile lui Israel să le spună: „Atunci când veţi auzi sunetul cornului, să ziceţi: «Absalom s-a întronat la Hebron!»“

11 T hen two hundred men went with Absalom from Jerusalem, who were invited and went innocently, and they did not know anything.

Două sute de oameni din Ierusalim îl însoţeau pe Absalom, fiind invitaţii acestuia. În naivitatea lor, ei îl însoţeau fără să bănuiască nimic.

12 A nd Absalom sent for Ahithophel the Gilonite, David’s counselor, from his city Giloh, while he was offering the sacrifices. And the conspiracy was strong, for the people increased continually with Absalom. David Flees Jerusalem

În timp ce aducea jertfele, Absalom a trimis în cetatea Ghilo după ghilonitul Ahitofel, sfetnicul lui David. Uneltirea căpăta putere şi tot mai mulţi din popor treceau de partea lui Absalom. Fuga lui David

13 T hen a messenger came to David, saying, “ The hearts of the men of Israel are with Absalom.”

Cineva a venit şi i-a zis lui David: – Israeliţii au trecut de partea lui Absalom.

14 D avid said to all his servants who were with him at Jerusalem, “ Arise and let us flee, for otherwise none of us will escape from Absalom. Go in haste, or he will overtake us quickly and bring down calamity on us and strike the city with the edge of the sword.”

Atunci David le-a zis tuturor slujitorilor săi: – Să fugim repede! Altfel nu vom scăpa de Absalom! Să plecăm în grabă ca nu cumva să fie mai iute decât noi şi să ne ajungă. Pentru că astfel va aduce nenorocirea asupra noastră şi va trece cetatea prin ascuţişul sabiei.

15 T hen the king’s servants said to the king, “Behold, your servants are ready to do whatever my lord the king chooses.”

– Slujitorii tăi sunt gata să facă tot ceea ce va hotărî stăpânul nostru, regele, i-au răspuns slujitorii.

16 S o the king went out and all his household with him. But the king left ten concubines to keep the house.

Astfel, regele a plecat urmat fiind de întreaga sa familie; a lăsat totuşi zece ţiitoare ca să îngrijească de palat.

17 T he king went out and all the people with him, and they stopped at the last house.

Regele a plecat împreună cu toţi cei care-l urmau şi s-au oprit într-un loc, la o oarecare distanţă.

18 N ow all his servants passed on beside him, all the Cherethites, all the Pelethites and all the Gittites, six hundred men who had come with him from Gath, passed on before the king.

Toţi slujitorii săi au trecut pe dinaintea lui: toţi cheretiţii, toţi peletiţii şi toţi cei şase sute de ghitiţi care-l însoţiseră din Gat.

19 T hen the king said to Ittai the Gittite, “Why will you also go with us? Return and remain with the king, for you are a foreigner and also an exile; return to your own place.

Regele i-a zis atunci ghititului Itai: – Tu de ce vii cu noi? Întoarce-te şi rămâi cu regele Absalom, căci tu eşti un străin şi ai fost alungat din ţara ta.

20 Y ou came only yesterday, and shall I today make you wander with us, while I go where I will? Return and take back your brothers; mercy and truth be with you.”

Nu de mult timp ai venit şi acum să fac din tine un hoinar asemeni nouă, care nu ştim încotro vom merge!? Nu! Întoarce-te împreună cu oamenii tăi şi fie ca bunătatea şi credincioşia să te însoţească!

21 B ut Ittai answered the king and said, “As the Lord lives, and as my lord the king lives, surely wherever my lord the king may be, whether for death or for life, there also your servant will be.”

– Viu este Domnul, i-a răspuns Itai, şi viu este stăpânul meu, regele, că acolo unde se va afla stăpânul meu, regele, fie că va însemna moarte, fie viaţă, acolo se va afla şi slujitorul tău.

22 T herefore David said to Ittai, “Go and pass over.” So Ittai the Gittite passed over with all his men and all the little ones who were with him.

– Bine, atunci vino şi treci înainte! i-a răspuns regele. Astfel, şi ghititul Itai, împreună cu toţi oamenii şi toţi copiii care erau cu el, au trecut înainte.

23 W hile all the country was weeping with a loud voice, all the people passed over. The king also passed over the brook Kidron, and all the people passed over toward the way of the wilderness.

Toţi oamenii din acel ţinut plângeau în hohote, în timp ce treceau toţi acei oameni. Regele a trecut şi el uedul Chidron şi toţi cei care-l însoţeau s-au îndreptat spre pustie.

24 N ow behold, Zadok also came, and all the Levites with him carrying the ark of the covenant of God. And they set down the ark of God, and Abiathar came up until all the people had finished passing from the city.

Se afla acolo şi Ţadok, împreună cu toţi leviţii, ducând Chivotul Legământului cu Dumnezeu. Leviţii au aşezat Chivotul lui Dumnezeu jos, iar Abiatar a adus jertfe până când au ieşit toţi din cetate.

25 T he king said to Zadok, “Return the ark of God to the city. If I find favor in the sight of the Lord, then He will bring me back again and show me both it and His habitation.

După aceea, regele i-a zis lui Ţadok: „Du Chivotul lui Dumnezeu înapoi, în cetate. Dacă voi găsi bunăvoinţă la Domnul, atunci El mă va aduce înapoi şi mă va lăsa să revăd Chivotul şi locuinţa lui.

26 B ut if He should say thus, ‘ I have no delight in you,’ behold, here I am, let Him do to me as seems good to Him.”

Dacă însă va spune: «Nu Îmi eşti plăcut!», atunci sunt pregătit ca El să facă cu mine ce va crede de cuviinţă.“

27 T he king said also to Zadok the priest, “Are you not a seer? Return to the city in peace and your two sons with you, your son Ahimaaz and Jonathan the son of Abiathar.

„Oare nu eşti tu un văzător? l-a întrebat apoi regele. Întoarceţi-vă în pace în cetate atât tu şi fiul tău Ahimaaţ, cât şi Abiatar cu fiul său Ionatan.

28 S ee, I am going to wait at the fords of the wilderness until word comes from you to inform me.”

Eu voi aştepta la vadurile pustiei până voi primi veşti de la voi.“

29 T herefore Zadok and Abiathar returned the ark of God to Jerusalem and remained there.

Aşadar, Ţadok şi Abiatar au dus Chivotul lui Dumnezeu înapoi, la Ierusalim şi au rămas acolo.

30 A nd David went up the ascent of the Mount of Olives, and wept as he went, and his head was covered and he walked barefoot. Then all the people who were with him each covered his head and went up weeping as they went.

David urca Muntele Măslinilor, plângând, cu capul acoperit şi desculţ. Toţi cei care erau cu el şi-au acoperit capetele şi urcau şi ei, plângând.

31 N ow someone told David, saying, “ Ahithophel is among the conspirators with Absalom.” And David said, “O Lord, I pray, make the counsel of Ahithophel foolishness.”

David a fost înştiinţat că Ahitofel se află printre trădători, de partea lui Absalom. Atunci David a zis: „Te rog, Doamne, fă ca Ahitofel să-i dea sfaturi proaste lui Absalom!“

32 I t happened as David was coming to the summit, where God was worshiped, that behold, Hushai the Archite met him with his coat torn and dust on his head.

Când a ajuns în vârf, în locul unde oamenii obişnuiesc să I se închine lui Dumnezeu, architul Huşai îl aştepta acolo cu tunica sfâşiată şi cu pământ pe cap.

33 D avid said to him, “If you pass over with me, then you will be a burden to me.

David i-a zis: „Dacă vii cu mine, vei fi doar o povară pentru mine.

34 B ut if you return to the city, and say to Absalom, ‘I will be your servant, O king; as I have been your father’s servant in time past, so I will now be your servant,’ then you can thwart the counsel of Ahithophel for me.

Dacă însă te vei întoarce în cetate şi-i vei spune lui Absalom: «Slujitorul tău voi fi, o, rege. Până acum am fost slujitorul tatălui tău, însă acum doresc să fiu slujitorul tău!», atunci vei putea zădărnici pentru mine sfaturile lui Ahitofel.

35 A re not Zadok and Abiathar the priests with you there? So it shall be that whatever you hear from the king’s house, you shall report to Zadok and Abiathar the priests.

Vor fi cu tine, acolo, preoţii Ţadok şi Abiatar. Orice vei auzi vorbindu-se în palatul regelui să le spui lor.

36 B ehold their two sons are with them there, Ahimaaz, Zadok’s son and Jonathan, Abiathar’s son; and by them you shall send me everything that you hear.”

Se mai află cu ei, acolo, şi fiii lor: Ahimaaţ, fiul lui Ţadok, şi Ionatan, fiul lui Abiatar. Să-mi trimiteţi prin ei orice ştire pe care o veţi afla.“

37 S o Hushai, David’s friend, came into the city, and Absalom came into Jerusalem.

Huşai, prietenul lui David, a intrat în Ierusalim chiar atunci când Absalom intra şi el în cetate.